Rezultatele 1 - 25 din 45 pentru "lichiditate"

Guvernatorul spune că BNR nu este alarmată de creșterea inflației, dar că stă cu “arma la picior”, în condițiile unui mediu inflaționist la nivel mondial, care în regiunea noastră a generat deja primele măsuri de întărire a politicii monetare. Isărescu vorbește despre importanța “timingului”, în revenirea la normalitate, adică la dobânzi real pozitive, dar nu oferă un calendar privind creșterea ratelor. Primele măsuri au fost deja luate, prin sterilizarea lichidității în exces din piața monetară, dar când vine vorba de dobânzile la creditele populației, Isărescu spune că banca centrală nu se va grăbi să le crească puternic în sus.

Excedentul de lichiditate din sistemul bancar a scăzut cu circa o treime față de aprilie la 3,15 miliarde de lei în mai, dar dobânzile la depozitele interbancare au continuat să scadă ușor. În contextul creșterii inflației mult peste țintă, controlul lichidității este văzut drept principalul instrument la care va apela banca centrală.

Sistemul bancar a înregistrat un excedent de lichiditate în aprilie, după ce în februarie și martie a fost sub presiunea aversiunii la risc a investitorilor internaționali și a posibilelor vânzări de valută de către banca centrală pentru protejarea leului, în condițiile turbulențelor de pe piețele emergente.

Banca Națională a României (BNR) a cumpărat, săptămâna aceasta, titluri de stat în valoare de 150 de milioane de lei, revenind pe piața secundară pentru prima dată din august 2020, potrivit Bloomberg.

Lichiditatea din sistemul bancar a revenit pe un excedent net în ianuarie, pentru prima oară de la declanșarea pandemiei COVID-19. Excesul este unul important, de peste 8,3 miliarde de lei. Banca centrală a ținut miercuri și prima licitație de atragere depozite din piață în ultimele 11 luni.

Situația lichidității s-a îmbunătățit considerabil în noiembrie după ce băncile au încasat de la guvern o sumă importantă pentru obligațiunile ajunse la maturitate. Deficitul de lichiditate a scăzut de la 3,4 miliarde de lei la circa 0,6 miliarde de lei și există perspective chiar pentru un excedent de lichiditate în decembrie. Dobânzile din piață au revenit și ele pe scădere în noiembrie și se plasează la cel mai redus nivel de după primăvara lui 2018.

Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) va acorda companiei Raja Constanța SA (RAJA), cel mai mare operator regional de servicii de apă și canalizare din România, o facilitate de lichiditate de tip standby în valoare de până la 5 milioane de euro, fonduri menite să ajute compania să atenueze impactul pandemiei asupra afacerilor.

Combinatul siderurgic Donalam Călărăși, unul dintre principalii jucători din industria barelor din oțel laminate la cald din Europa, a împrumutat încă 5 milioane de euro de la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), la patru luni după contractarea unui credit similar.

Deficitul de lichiditate din sistemul bancar s-a adâncit în octombrie, pentru prima oară după cinci luni de ameliorare continuă. Băncile au apelat mai ales la creditul Lombard de la banca centrală, în timp ce depunerile la facilitatea de depozit au ajuns la cel mai redus nivel din acest an.

Deficitul de lichiditate din sistemul bancar s-a redus de la 668 de milioane de lei în septembrie de la 3,7 miliarde de lei în august, astfel că lichiditatea a ajuns la cel mai bun nivel de după martie 2020. Banca centrală n-a mai cumpărat titluri de stat în septembrie, pentru prima oară în jumătate de an.

Banca Națională a României a redus dobânda cheie de la 1,75% la 1,5%, ceea ce reprezintă a treia tăiere a ratei de politică monetară de la debutul epidemiei COVID 19 și un nou minim istoric post-1989.

Deficitul net de lichiditate din sistemul bancar s-a redus de la 8,6 miliarde de lei în mai la 4,6 miliarde de lei în iunie. Banca Națională a României a redus cu două treimi achizițiile lunare de titluri de stat din piața secundară.

Deficitul de lichiditate din sistemul bancar s-a ameliorat în mai față de recordul din aprilie, dar se menține la un nivel ridicat. Băncile au luat circa 9 miliarde de lei de la BNR, în principal prin operațiuni repo. Banca centrală a continuat și achiziția de titluri de stat, dar la un nivel mai redus decât în aprilie.

Banca Națională a României a redus dobânda cheie de la 2% la 1,75%, a doua reducere de dobândă de la începerea pandemiei COVID 19. BNR a redus și dobânda la depozite și rata Lombard și a decis să continue operațiunile de injecție a lichidității prin repo și achiziții de titluri de stat din piața secundară. Banca centrală spune că incertitudinile sunt "neobișnuit de înalte", având în vedere șocul economic "fără precedent", și vin nu doar din pandemie și măsurile de restricție, ci și dn politica fiscală și legislația care vizează sectorul bancar.

Banca Națională a României a furnizat 13 miliarde de lei zilnic băncilor prin operațiuni repo bilaterale în ultima lună și jumătate și a cumpărat titluri de stat de 3,1 miliarde de lei, potrivit unei declarații de presă a guvernatorului BNR, a doua de la declanșarea stării de urgență la mijlocul lunii martie.

Sistemul bancar a trecut de pe excedent la un deficit net de lichiditate de 14,6 miliarde de lei în aprilie, cel mai ridicat nivel de după 2008-2009. Banca centrală a oferit băncilor bani prin operațiuni repo și facilitatea de creditare și a cumpărat și titluri de stat de aproape 1,9 miliarde de lei din piața secundară, relevă date analizate de Profit.ro.

Ministerul Finanțelor a împrumutat 742 de milioane de lei de la bănci până în august 2022, peste nivelul programat, dar la un cost în creștere față de acum două săptămâni. Piața monetară este pe un deficit serios de lichiditate, iar banca centrală nu a făcut nici la începutul aceste săptămâni o operațiune repo, în condițiile presiunii pe curs.

Banca Națională a României a adoptat un pachet de măsuri pe care analiștii nu le așteptau într-un timp atât de rapid. Dobânda a fost tăiată și sistemul bancar ar urma să primească lichiditate din partea băncii centrale. Un canal de creștere a banilor din piață îl reprezintă emisiunea de monedă prin achiziția de titluri de stat. Relaxarea cantitativă – quantitative easing – reprezintă o premieră pentru banca centrală. Costurile de finanțare sunt așteptate să se reducă, însă va crește presiunea pe deprecierea leului în noile condiții.

Rezerva Federală (Fed) din SUA a intervenit în piețele financiare pentru a doua zi consecutivă joi, accelerând achizițiile de active, pentru a atenua impactul epidemiei de coronavirus asupra companiilor.

Lichiditatea în exces din sistemul bancar s-a redus cu o treime în noiembrie, la circa 3,4 miliarde de lei, la cel mai redus nivel de după iulie.

Bursa de Valori București (BVB) a consemnat astăzi cea mai mare tranzacție individuală cu acțiuni ale producătorului de țiței și gaze OMV Petrom din ultimii 3 ani, peste 0,25% din capitalul companiei (circa 145,8 milioane de titluri) schimbându-și proprietarul aproape de ora 13, contra sumei de 63,4 milioane lei.

Banca Națională a României a atras depozite de 5,7 miliarde de lei de la băncile comerciale la licitația săptămânală, încercând să aducă ratele din piața monetară mai aproape de nivelul dobânzii de politică monetară.

Excesul de lichiditate din sistemul bancar persistă. Banca Națională a României a atras depozite de la bănci de aproape 13,3 miliarde de lei, a doua cea mai mare sumă din acest an, încercând să țină ratele de dobândă din piață în jurul dobânzii cheie.

Băncile comerciale s-au oferit să împrumute statul cu 2,53 miliarde de lei la licitația de titluri de stat de luni, prin care Ministerul Finanțelor dorea să împrumute doar 600 milioane de lei pe termen de cinci ani. Emisiunea, la care cererea băncilor a depășit de peste patru ori oferta statului, s-a adjudecat la o rată medie a cuponului de 4,5%. O astfel de cerere ridicată este o confirmare a excesului de lichiditate din piață, potrivit guvernatorului Mugur Isărescu, care admite că instrumentele folosite de BNR nu au funcționat prea bine recent pentru reducerea excesului de lichiditate, iar oportunitatea introducerii altora noi, mai eficiente, este încă în analiză.

Guvernatorul Mugur Isărescu spune că dominant este acum contextul internațional în deciziile băncii centrale și a subliniat din nou că în România au intrat investiții de portofoliu și că BNR nu dorește aprecierea leului. Isărescu chiar a indicat că un miliard din creșterea rezervei vine din alte surse, adică din intervențiile băncii centrale.