Rezultatele 1 - 25 din 33 pentru "lichiditate"

Deficitul de lichiditate din sistemul bancar s-a ameliorat în mai față de recordul din aprilie, dar se menține la un nivel ridicat. Băncile au luat circa 9 miliarde de lei de la BNR, în principal prin operațiuni repo. Banca centrală a continuat și achiziția de titluri de stat, dar la un nivel mai redus decât în aprilie.

Banca Națională a României a redus dobânda cheie de la 2% la 1,75%, a doua reducere de dobândă de la începerea pandemiei COVID 19. BNR a redus și dobânda la depozite și rata Lombard și a decis să continue operațiunile de injecție a lichidității prin repo și achiziții de titluri de stat din piața secundară. Banca centrală spune că incertitudinile sunt "neobișnuit de înalte", având în vedere șocul economic "fără precedent", și vin nu doar din pandemie și măsurile de restricție, ci și dn politica fiscală și legislația care vizează sectorul bancar.

Banca Națională a României a furnizat 13 miliarde de lei zilnic băncilor prin operațiuni repo bilaterale în ultima lună și jumătate și a cumpărat titluri de stat de 3,1 miliarde de lei, potrivit unei declarații de presă a guvernatorului BNR, a doua de la declanșarea stării de urgență la mijlocul lunii martie.

Sistemul bancar a trecut de pe excedent la un deficit net de lichiditate de 14,6 miliarde de lei în aprilie, cel mai ridicat nivel de după 2008-2009. Banca centrală a oferit băncilor bani prin operațiuni repo și facilitatea de creditare și a cumpărat și titluri de stat de aproape 1,9 miliarde de lei din piața secundară, relevă date analizate de Profit.ro.

Ministerul Finanțelor a împrumutat 742 de milioane de lei de la bănci până în august 2022, peste nivelul programat, dar la un cost în creștere față de acum două săptămâni. Piața monetară este pe un deficit serios de lichiditate, iar banca centrală nu a făcut nici la începutul aceste săptămâni o operațiune repo, în condițiile presiunii pe curs.

Banca Națională a României a adoptat un pachet de măsuri pe care analiștii nu le așteptau într-un timp atât de rapid. Dobânda a fost tăiată și sistemul bancar ar urma să primească lichiditate din partea băncii centrale. Un canal de creștere a banilor din piață îl reprezintă emisiunea de monedă prin achiziția de titluri de stat. Relaxarea cantitativă – quantitative easing – reprezintă o premieră pentru banca centrală. Costurile de finanțare sunt așteptate să se reducă, însă va crește presiunea pe deprecierea leului în noile condiții.

Rezerva Federală (Fed) din SUA a intervenit în piețele financiare pentru a doua zi consecutivă joi, accelerând achizițiile de active, pentru a atenua impactul epidemiei de coronavirus asupra companiilor.

Lichiditatea în exces din sistemul bancar s-a redus cu o treime în noiembrie, la circa 3,4 miliarde de lei, la cel mai redus nivel de după iulie.

Bursa de Valori București (BVB) a consemnat astăzi cea mai mare tranzacție individuală cu acțiuni ale producătorului de țiței și gaze OMV Petrom din ultimii 3 ani, peste 0,25% din capitalul companiei (circa 145,8 milioane de titluri) schimbându-și proprietarul aproape de ora 13, contra sumei de 63,4 milioane lei.

Banca Națională a României a atras depozite de 5,7 miliarde de lei de la băncile comerciale la licitația săptămânală, încercând să aducă ratele din piața monetară mai aproape de nivelul dobânzii de politică monetară.

Excesul de lichiditate din sistemul bancar persistă. Banca Națională a României a atras depozite de la bănci de aproape 13,3 miliarde de lei, a doua cea mai mare sumă din acest an, încercând să țină ratele de dobândă din piață în jurul dobânzii cheie.

Băncile comerciale s-au oferit să împrumute statul cu 2,53 miliarde de lei la licitația de titluri de stat de luni, prin care Ministerul Finanțelor dorea să împrumute doar 600 milioane de lei pe termen de cinci ani. Emisiunea, la care cererea băncilor a depășit de peste patru ori oferta statului, s-a adjudecat la o rată medie a cuponului de 4,5%. O astfel de cerere ridicată este o confirmare a excesului de lichiditate din piață, potrivit guvernatorului Mugur Isărescu, care admite că instrumentele folosite de BNR nu au funcționat prea bine recent pentru reducerea excesului de lichiditate, iar oportunitatea introducerii altora noi, mai eficiente, este încă în analiză.

Guvernatorul Mugur Isărescu spune că dominant este acum contextul internațional în deciziile băncii centrale și a subliniat din nou că în România au intrat investiții de portofoliu și că BNR nu dorește aprecierea leului. Isărescu chiar a indicat că un miliard din creșterea rezervei vine din alte surse, adică din intervențiile băncii centrale.

Ministerul Finanțelor Publice a împrumutat 706 milioane de lei de la bănci printr-o emisiune de obligațiuni scadentă în septembrie 2023. Lichiditatea din sistemul bancar se menține amplă înainte de încheierea perioadei curente de menținere a rezervelor minime obligatorii, în condițiile în care băncile au plasat circa 9 miliarde de lei la BNR pe o perioadă de o săptămână.

Banca Națională a României a atras depozite pe o săptămână în valoare de 17 miliarde de lei de la bănci. Suma este în creștere de la circa 13 miliarde de lei de la licitația de săptămâna trecută și este cea mai ridicată după aprilie 2018, când banca centrală a reluat operațiunile de control al lichidității interbancare, după o pauză de peste 7 ani, pe fondul creșterii inflației.

Banca Națională a României nu mai urmărește să întărească controlul asupra lichidității interbancare, considerând că nivelul actual al dobânzilor din piață este suficient de atractiv încât să ducă la o apreciere a leului, pe care nu o dorește. Guvernatorul Mugur Isărescu declarase, nu mai departe de luna mai, că bancherii vor fi obligați să mărească dobânzile la depozitele atrase de la clienți pentru că va fi secetă de bani în piață.

Banca Națională a României a atras depozite de 2,5 miliarde de lei de la bănci într-o nouă operațiune săptămânală. Sumele sunt în scădere cu circa 0,5 miliarde de lei față de săptămâna trecută, în condițiile în care statul a răscumpărat azi o emisiune de obligațiuni ajunsă la scadență de 9 miliarde de lei, una dintre cele mai mari din acest an.

Cu o inflație mult peste așteptări, Banca Națională a României a ales să nu crească dobânda cheie, preferând să întărească politica monetară printr-un control mai strict al lichidității, care să ducă la creșterea dobânzilor din piața interbancară. Dobânzile sunt, însă, în scădere, semn că piața nu prea crede în angajamentele BNR, apreciază analiștii.

Banca Națională a României a atras depozite de 2,9 miliarde de lei de la 15 bănci, pentru o săptămână, la o dobândă de 2,5%. Banca centrală vrea să mențină, astfel, dobânzile din piață la un nivel mai ridicat, în condițiile unui exces de lichiditate.

Banca Națională a României vrea să păstreze un control strict al lichidității din sistemul bancar, ceea ce va împinge ratele din piață spre nivelul dobânzii Lombard de 3,5%, anunță guvernatorul Mugur Isărescu, care mai spune și că băncile vor fi nevoite, astfel, să majoreze dobânzile la depozite. Banca centrală va continua, în fapt, politica din ultima lună, în care am văzut o creștere a dobânzilor în piață, pe fondul unei presiuni asupra cursului de schimb.

Tematica pusă pe tapet zilele acestea pare a fi alta, deși eterna și fascinanta noastră provocare e gestionarea lichidității. Nu discutăm aici de faptul că atunci când banca centrală cumpără valută pune lei pe piață și ia lichiditatea de acolo când vinde monedă străină, acest mecanism pare să-l fi înțeles aproape toți analiștii. Mai important este de văzut ce se întâmplă când lichiditatea nu e utilizată pentru a impulsiona creditului în domeniile direct productive, acela despre care Eugeniu Carada spunea că trebuie „să redea viață prin stimularea și înlesnirea tranzacțiilor private”. În acel caz, banii se duc spre piața imobiliară ca să profite de prețurile încă mici, dacă nu cumva se mărginesc să arbitreze diferențialul de dobândă.

Ratele ROBOR la 3 și 6 luni, în funcție de care variază dobânzile la cele mai multe dintre creditele în lei, se vor situa peste nivelul de 3% în cea mai mare parte a acestui an, chiar dacă în ultimele luni lichiditatea din sectorul bancar, alimentată de cheltuielile mai mari de la bugetul statului, a tras în jos cei doi indicatori, potrivit analiștilor UniCredit. Surplusul de lichiditate, care favorizează niveluri mai reduse ale ROBOR, ar urma să persiste în primele două luni ale acestui an.

Sistemul bancar a înregistrat un stoc net zilnic de lichiditate de circa 1,9 miliarde de lei în decembrie 2018, marcând prima lună cu exces de lichiditate după iulie. Evoluția, confirmată de datele BNR, s-a văzut din scăderea operațiunilor repo, dar și din reducerea dobânzilor din piața monetară interbancară.

Banca Națională a României a împrumutat băncile cu 6,5 miliarde de lei printr-o operațiune repo la 7 zile, după o creștere a ratelor de dobândă pe piața interbancară la debutul perioadei de constituire a rezervelor minime obligatorii.

Băncile au împrumutat de la Banca Națională a României 12,2 miliarde de lei într-o operațiune repo, cea mai mare ca volum după octombrie 2012. În perioada ianuarie-iulie, sistemul bancar a fost, per ansamblu, pe excedent net de lichiditate, însă acesta a fost distribuit inegal, în condițiile în care primii 5-6 mari jucători concentrează excesul de depozite de la clientelă. Începând cu aprilie, BNR a început să influențeze piața în sensul creșterii suplimentare a dobânzilor, după ce a tras lichiditatea excedentară prin operațiuni de atragere depozite, atractive pentru bănci, având în vedere că sunt plătite la nivelul dobânzii cheie, mai mult cu un punct procentual față de dobânda obținută la facilitatea de depozit.