Rezultatele 1 - 22 din 22 pentru "lichiditate"

Băncile comerciale s-au oferit să împrumute statul cu 2,53 miliarde de lei la licitația de titluri de stat de luni, prin care Ministerul Finanțelor dorea să împrumute doar 600 milioane de lei pe termen de cinci ani. Emisiunea, la care cererea băncilor a depășit de peste patru ori oferta statului, s-a adjudecat la o rată medie a cuponului de 4,5%. O astfel de cerere ridicată este o confirmare a excesului de lichiditate din piață, potrivit guvernatorului Mugur Isărescu, care admite că instrumentele folosite de BNR nu au funcționat prea bine recent pentru reducerea excesului de lichiditate, iar oportunitatea introducerii altora noi, mai eficiente, este încă în analiză.

Guvernatorul Mugur Isărescu spune că dominant este acum contextul internațional în deciziile băncii centrale și a subliniat din nou că în România au intrat investiții de portofoliu și că BNR nu dorește aprecierea leului. Isărescu chiar a indicat că un miliard din creșterea rezervei vine din alte surse, adică din intervențiile băncii centrale.

Ministerul Finanțelor Publice a împrumutat 706 milioane de lei de la bănci printr-o emisiune de obligațiuni scadentă în septembrie 2023. Lichiditatea din sistemul bancar se menține amplă înainte de încheierea perioadei curente de menținere a rezervelor minime obligatorii, în condițiile în care băncile au plasat circa 9 miliarde de lei la BNR pe o perioadă de o săptămână.

Banca Națională a României a atras depozite pe o săptămână în valoare de 17 miliarde de lei de la bănci. Suma este în creștere de la circa 13 miliarde de lei de la licitația de săptămâna trecută și este cea mai ridicată după aprilie 2018, când banca centrală a reluat operațiunile de control al lichidității interbancare, după o pauză de peste 7 ani, pe fondul creșterii inflației.

Banca Națională a României nu mai urmărește să întărească controlul asupra lichidității interbancare, considerând că nivelul actual al dobânzilor din piață este suficient de atractiv încât să ducă la o apreciere a leului, pe care nu o dorește. Guvernatorul Mugur Isărescu declarase, nu mai departe de luna mai, că bancherii vor fi obligați să mărească dobânzile la depozitele atrase de la clienți pentru că va fi secetă de bani în piață.

Banca Națională a României a atras depozite de 2,5 miliarde de lei de la bănci într-o nouă operațiune săptămânală. Sumele sunt în scădere cu circa 0,5 miliarde de lei față de săptămâna trecută, în condițiile în care statul a răscumpărat azi o emisiune de obligațiuni ajunsă la scadență de 9 miliarde de lei, una dintre cele mai mari din acest an.

Cu o inflație mult peste așteptări, Banca Națională a României a ales să nu crească dobânda cheie, preferând să întărească politica monetară printr-un control mai strict al lichidității, care să ducă la creșterea dobânzilor din piața interbancară. Dobânzile sunt, însă, în scădere, semn că piața nu prea crede în angajamentele BNR, apreciază analiștii.

Banca Națională a României a atras depozite de 2,9 miliarde de lei de la 15 bănci, pentru o săptămână, la o dobândă de 2,5%. Banca centrală vrea să mențină, astfel, dobânzile din piață la un nivel mai ridicat, în condițiile unui exces de lichiditate.

Banca Națională a României vrea să păstreze un control strict al lichidității din sistemul bancar, ceea ce va împinge ratele din piață spre nivelul dobânzii Lombard de 3,5%, anunță guvernatorul Mugur Isărescu, care mai spune și că băncile vor fi nevoite, astfel, să majoreze dobânzile la depozite. Banca centrală va continua, în fapt, politica din ultima lună, în care am văzut o creștere a dobânzilor în piață, pe fondul unei presiuni asupra cursului de schimb.

Tematica pusă pe tapet zilele acestea pare a fi alta, deși eterna și fascinanta noastră provocare e gestionarea lichidității. Nu discutăm aici de faptul că atunci când banca centrală cumpără valută pune lei pe piață și ia lichiditatea de acolo când vinde monedă străină, acest mecanism pare să-l fi înțeles aproape toți analiștii. Mai important este de văzut ce se întâmplă când lichiditatea nu e utilizată pentru a impulsiona creditului în domeniile direct productive, acela despre care Eugeniu Carada spunea că trebuie „să redea viață prin stimularea și înlesnirea tranzacțiilor private”. În acel caz, banii se duc spre piața imobiliară ca să profite de prețurile încă mici, dacă nu cumva se mărginesc să arbitreze diferențialul de dobândă.

Ratele ROBOR la 3 și 6 luni, în funcție de care variază dobânzile la cele mai multe dintre creditele în lei, se vor situa peste nivelul de 3% în cea mai mare parte a acestui an, chiar dacă în ultimele luni lichiditatea din sectorul bancar, alimentată de cheltuielile mai mari de la bugetul statului, a tras în jos cei doi indicatori, potrivit analiștilor UniCredit. Surplusul de lichiditate, care favorizează niveluri mai reduse ale ROBOR, ar urma să persiste în primele două luni ale acestui an.

Sistemul bancar a înregistrat un stoc net zilnic de lichiditate de circa 1,9 miliarde de lei în decembrie 2018, marcând prima lună cu exces de lichiditate după iulie. Evoluția, confirmată de datele BNR, s-a văzut din scăderea operațiunilor repo, dar și din reducerea dobânzilor din piața monetară interbancară.

Banca Națională a României a împrumutat băncile cu 6,5 miliarde de lei printr-o operațiune repo la 7 zile, după o creștere a ratelor de dobândă pe piața interbancară la debutul perioadei de constituire a rezervelor minime obligatorii.

Băncile au împrumutat de la Banca Națională a României 12,2 miliarde de lei într-o operațiune repo, cea mai mare ca volum după octombrie 2012. În perioada ianuarie-iulie, sistemul bancar a fost, per ansamblu, pe excedent net de lichiditate, însă acesta a fost distribuit inegal, în condițiile în care primii 5-6 mari jucători concentrează excesul de depozite de la clientelă. Începând cu aprilie, BNR a început să influențeze piața în sensul creșterii suplimentare a dobânzilor, după ce a tras lichiditatea excedentară prin operațiuni de atragere depozite, atractive pentru bănci, având în vedere că sunt plătite la nivelul dobânzii cheie, mai mult cu un punct procentual față de dobânda obținută la facilitatea de depozit.

Lira turcească își continuă declinul, depreciindu-se azi la un nou minim istoric. Investitorii sunt îngrijorați de extinderea contagiunii și în zona euro. Acțiunile mai multor companii înregistrează scăderi, în condițiile în care bănci europene, dar și companii din alte domenii au expuneri semnificative în Turcia. Contagiunea afectează și monedele altor țări emergente. În ultimele trei luni, moneda Turciei a pierdut circa 60% din valoare.

Excesul de lichiditate din sistemul bancar a scăzut de la circa 18 miliarde de lei la 6,7 miliarde de lei în luna mai, cel mai redus surplus după finele anului trecut, ceea ce indică intervenții puternice pe cursul de schimb făcute de Banca Națională a României. Lichiditatea mai puțină a dus la creșterea ratelor interbancare în ultima perioadă la circa 3%, peste dobânda cheie a BNR.

Banca Națională a României a atras depozite de la băncile comerciale de 18 miliarde de lei, a doua astfel de operațiune din acest an, și a adus dobânzile din piață mai aproape de dobânda cheie, în condițiile în care rata anuală a inflației se plasează cu mult peste ținta băncii centrale.

Excesul de lichiditate a urcat cu 5,4 miliarde de lei în februarie față de ianuarie, la 19,9 miliarde de lei, cel mai ridicat nivel de după criza financiară. Băncile au astfel la dispoziție o sumă uriașă pe care nu o plasează nici în credite către economie, nici în titluri de stat, și nu au niciun interes să plătească mai mult deponenților remunerați sub rata inflației, așa că merg cu banii la BNR,.

Excesul de lichiditate din sistemul bancar a urcat în ianuarie la 14,5 miliarde de lei, cel mai ridicat nivel din ultimii doi ani, după ce în octombrie și noiembrie a fost pe deficit, ceea ce a împins în sus dobânzile la lei. Evoluția vine după ce statul a cheltuit, peste încasări, 14,1 miliarde de lei în decembrie, circa 70% din deficitul asumat anul trecut, a rambursat împrumuturi substanțiale către bănci și în condițiile în care Banca Națională a României nu a aplicat politica de gestionare fermă a lichidității asumată.

Rata ROBOR overnight a crescut de la 1,73% la 1,99%, cel mai ridicat nivel din aprilie 2015. Rata ROBOR la 3 luni, în funcție de care se calculează dobânzile la creditele cu rate variabile, a crescut de la 1,58% la 1,71%. Marți va fi ședința de politică monetară a Băncii Naționale a României.

Carpatica Asig Sibiu, companie în procedură de rezoluție, are un deficit de capital de aproape 500 milioane de lei și funcționează cu un coeficient de lichiditate de 0,4, sub nivelul legal, care prevede un minim 1, potrivit datelor companiei consultate de Profit.ro.

Banca Populară a Chinei a anunțat miercuri că va injecta 140 miliarde de yuani (21,8 mld. dolari) în sistemul financiar