Rezultatele 1 - 25 din 35 pentru "lichiditate banci"

Băncile au înregistrat un deficit mediu net de lichiditate în raport cu BNR de aproape 9,6 miliarde de lei în iulie, în scădere față de iunie, însă la un nivel încă ridicat.

Sistemul bancar a înregistrat un deficit de lichiditate mediu zilnic în raport cu banca centrală de 13,5 miliarde de lei în iunie, în ușoară ameliorare față de mai, dar aproape de recordurile istorice. Banca Națională a României a finanțat băncile în principal prin facilitatea Lombard, în timp ce operațiunile repo bilaterale (mai ieftine pentru bănci) au fost diminuate pentru a treia lună la rând. Dobânzile din piață au continuat să crească.

Deficitul de lichiditate al sistemului bancar s-a adâncit neașteptat în mai, chiar sub nivelul de la declanșarea pandemiei COVID 19 și foarte aproape de recordul atins la începutul războiului din Ucraina. Banca Națională a României a preferat să finanțeze băncile îndeosebi prin creditul Lombard, mai scump, ajuns la un nivel record, ceea ce s-a văzut în creșterea ratelor interbancare.

Guvernul elvețian a anunțat vineri noi reguli pentru cele cinci bănci majore ale națiunii, cerând ca acestea să-și sporească lichiditatea pentru a face față mai bine în viitor condițiilor dificile, cum a fost pandemia de Covid-19, transmite Reuters.

Sistemul bancar a înregistrat un deficit de lichiditate în ușoară scădere față de Banca Națională a României în aprilie comparativ cu martie, însă acesta a rămas la unul dintre cele mai ridicate niveluri istorice.

Sistemul bancar a înregistrat un șoc de lichiditate în prima lună plină de război în Ucraina chiar mai mare decât cel din prima lună de lockdown din timpul pandemiei COVID-19. Leul a fost cea mai stabilă monedă din regiune luna trecută, însă evoluția a fost plătită de intervențiile BNR și creșterea dobânzilor pe termen scurt.

Sistemul bancar a trecut din nou pe excedent de lichiditate la începutul lui 2022, ceea ce s-a transpus într-o scădere de aproape jumătate de punct procentual a dobânzilor pe termen scurt. Banca Națională a României a sterilizat pe deoparte lichiditatea în exces și pe de alta a furnizat băncilor cu poziții deficitare bani prin operațiuni repo bilaterale.

În ultimele luni, BNR și-a asumat un control strict al lichidității în dauna unei majorări mai viguroase a ratei cheie la ultimele două ședințe de politică monetară, așa cum așteptau analiștii, astfel că a rămas cu cea mai mică dobândă din regiune.

Sistemul bancar înregistra o creștere a lichidității în exces în septembrie, dar banii s-au evaporat în octombrie, iar rezultatul îl vedem în dobânzi mai mari pe termen scurt. Băncile așteaptă o rambursare record de la stat la finele lunii, dar dobânzile ar putea în continuare să crească, ca urmare a întăririi politicii monetare.

Excesul de lichiditate din sistemul bancar a scăzut cu aproape 2 miliarde de lei la 3,9 miliarde de lei în august față de iulie. Dobânzile pe termen scurt au crescut.

Guvernatorul spune că BNR nu este alarmată de creșterea inflației, dar că stă cu “arma la picior”, în condițiile unui mediu inflaționist la nivel mondial, care în regiunea noastră a generat deja primele măsuri de întărire a politicii monetare. Isărescu vorbește despre importanța “timingului”, în revenirea la normalitate, adică la dobânzi real pozitive, dar nu oferă un calendar privind creșterea ratelor. Primele măsuri au fost deja luate, prin sterilizarea lichidității în exces din piața monetară, dar când vine vorba de dobânzile la creditele populației, Isărescu spune că banca centrală nu se va grăbi să le crească puternic în sus.

Excedentul de lichiditate din sistemul bancar a scăzut cu circa o treime față de aprilie la 3,15 miliarde de lei în mai, dar dobânzile la depozitele interbancare au continuat să scadă ușor. În contextul creșterii inflației mult peste țintă, controlul lichidității este văzut drept principalul instrument la care va apela banca centrală.

Sistemul bancar a înregistrat un excedent de lichiditate în aprilie, după ce în februarie și martie a fost sub presiunea aversiunii la risc a investitorilor internaționali și a posibilelor vânzări de valută de către banca centrală pentru protejarea leului, în condițiile turbulențelor de pe piețele emergente.

Lichiditatea din sistemul bancar a revenit pe un excedent net în ianuarie, pentru prima oară de la declanșarea pandemiei COVID-19. Excesul este unul important, de peste 8,3 miliarde de lei. Banca centrală a ținut miercuri și prima licitație de atragere depozite din piață în ultimele 11 luni.

Situația lichidității s-a îmbunătățit considerabil în noiembrie după ce băncile au încasat de la guvern o sumă importantă pentru obligațiunile ajunse la maturitate. Deficitul de lichiditate a scăzut de la 3,4 miliarde de lei la circa 0,6 miliarde de lei și există perspective chiar pentru un excedent de lichiditate în decembrie. Dobânzile din piață au revenit și ele pe scădere în noiembrie și se plasează la cel mai redus nivel de după primăvara lui 2018.

Deficitul de lichiditate din sistemul bancar s-a adâncit în octombrie, pentru prima oară după cinci luni de ameliorare continuă. Băncile au apelat mai ales la creditul Lombard de la banca centrală, în timp ce depunerile la facilitatea de depozit au ajuns la cel mai redus nivel din acest an.

Deficitul de lichiditate din sistemul bancar s-a redus de la 668 de milioane de lei în septembrie de la 3,7 miliarde de lei în august, astfel că lichiditatea a ajuns la cel mai bun nivel de după martie 2020. Banca centrală n-a mai cumpărat titluri de stat în septembrie, pentru prima oară în jumătate de an.

Banca Națională a României a redus dobânda cheie de la 1,75% la 1,5%, ceea ce reprezintă a treia tăiere a ratei de politică monetară de la debutul epidemiei COVID 19 și un nou minim istoric post-1989.

Deficitul net de lichiditate din sistemul bancar s-a redus de la 8,6 miliarde de lei în mai la 4,6 miliarde de lei în iunie. Banca Națională a României a redus cu două treimi achizițiile lunare de titluri de stat din piața secundară.

Deficitul de lichiditate din sistemul bancar s-a ameliorat în mai față de recordul din aprilie, dar se menține la un nivel ridicat. Băncile au luat circa 9 miliarde de lei de la BNR, în principal prin operațiuni repo. Banca centrală a continuat și achiziția de titluri de stat, dar la un nivel mai redus decât în aprilie.

Banca Națională a României a redus dobânda cheie de la 2% la 1,75%, a doua reducere de dobândă de la începerea pandemiei COVID 19. BNR a redus și dobânda la depozite și rata Lombard și a decis să continue operațiunile de injecție a lichidității prin repo și achiziții de titluri de stat din piața secundară. Banca centrală spune că incertitudinile sunt "neobișnuit de înalte", având în vedere șocul economic "fără precedent", și vin nu doar din pandemie și măsurile de restricție, ci și dn politica fiscală și legislația care vizează sectorul bancar.

Sistemul bancar a trecut de pe excedent la un deficit net de lichiditate de 14,6 miliarde de lei în aprilie, cel mai ridicat nivel de după 2008-2009. Banca centrală a oferit băncilor bani prin operațiuni repo și facilitatea de creditare și a cumpărat și titluri de stat de aproape 1,9 miliarde de lei din piața secundară, relevă date analizate de Profit.ro.

Banca Națională a României a adoptat un pachet de măsuri pe care analiștii nu le așteptau într-un timp atât de rapid. Dobânda a fost tăiată și sistemul bancar ar urma să primească lichiditate din partea băncii centrale. Un canal de creștere a banilor din piață îl reprezintă emisiunea de monedă prin achiziția de titluri de stat. Relaxarea cantitativă – quantitative easing – reprezintă o premieră pentru banca centrală. Costurile de finanțare sunt așteptate să se reducă, însă va crește presiunea pe deprecierea leului în noile condiții.

Lichiditatea în exces din sistemul bancar s-a redus cu o treime în noiembrie, la circa 3,4 miliarde de lei, la cel mai redus nivel de după iulie.

Banca Națională a României a atras depozite de 5,7 miliarde de lei de la băncile comerciale la licitația săptămânală, încercând să aducă ratele din piața monetară mai aproape de nivelul dobânzii de politică monetară.