Rezultatele 1 - 25 din 27 pentru "lichiditate banci"

Sistemul bancar înregistra o creștere a lichidității în exces în septembrie, dar banii s-au evaporat în octombrie, iar rezultatul îl vedem în dobânzi mai mari pe termen scurt. Băncile așteaptă o rambursare record de la stat la finele lunii, dar dobânzile ar putea în continuare să crească, ca urmare a întăririi politicii monetare.

Excesul de lichiditate din sistemul bancar a scăzut cu aproape 2 miliarde de lei la 3,9 miliarde de lei în august față de iulie. Dobânzile pe termen scurt au crescut.

Guvernatorul spune că BNR nu este alarmată de creșterea inflației, dar că stă cu “arma la picior”, în condițiile unui mediu inflaționist la nivel mondial, care în regiunea noastră a generat deja primele măsuri de întărire a politicii monetare. Isărescu vorbește despre importanța “timingului”, în revenirea la normalitate, adică la dobânzi real pozitive, dar nu oferă un calendar privind creșterea ratelor. Primele măsuri au fost deja luate, prin sterilizarea lichidității în exces din piața monetară, dar când vine vorba de dobânzile la creditele populației, Isărescu spune că banca centrală nu se va grăbi să le crească puternic în sus.

Excedentul de lichiditate din sistemul bancar a scăzut cu circa o treime față de aprilie la 3,15 miliarde de lei în mai, dar dobânzile la depozitele interbancare au continuat să scadă ușor. În contextul creșterii inflației mult peste țintă, controlul lichidității este văzut drept principalul instrument la care va apela banca centrală.

Sistemul bancar a înregistrat un excedent de lichiditate în aprilie, după ce în februarie și martie a fost sub presiunea aversiunii la risc a investitorilor internaționali și a posibilelor vânzări de valută de către banca centrală pentru protejarea leului, în condițiile turbulențelor de pe piețele emergente.

Lichiditatea din sistemul bancar a revenit pe un excedent net în ianuarie, pentru prima oară de la declanșarea pandemiei COVID-19. Excesul este unul important, de peste 8,3 miliarde de lei. Banca centrală a ținut miercuri și prima licitație de atragere depozite din piață în ultimele 11 luni.

Situația lichidității s-a îmbunătățit considerabil în noiembrie după ce băncile au încasat de la guvern o sumă importantă pentru obligațiunile ajunse la maturitate. Deficitul de lichiditate a scăzut de la 3,4 miliarde de lei la circa 0,6 miliarde de lei și există perspective chiar pentru un excedent de lichiditate în decembrie. Dobânzile din piață au revenit și ele pe scădere în noiembrie și se plasează la cel mai redus nivel de după primăvara lui 2018.

Deficitul de lichiditate din sistemul bancar s-a adâncit în octombrie, pentru prima oară după cinci luni de ameliorare continuă. Băncile au apelat mai ales la creditul Lombard de la banca centrală, în timp ce depunerile la facilitatea de depozit au ajuns la cel mai redus nivel din acest an.

Deficitul de lichiditate din sistemul bancar s-a redus de la 668 de milioane de lei în septembrie de la 3,7 miliarde de lei în august, astfel că lichiditatea a ajuns la cel mai bun nivel de după martie 2020. Banca centrală n-a mai cumpărat titluri de stat în septembrie, pentru prima oară în jumătate de an.

Banca Națională a României a redus dobânda cheie de la 1,75% la 1,5%, ceea ce reprezintă a treia tăiere a ratei de politică monetară de la debutul epidemiei COVID 19 și un nou minim istoric post-1989.

Deficitul net de lichiditate din sistemul bancar s-a redus de la 8,6 miliarde de lei în mai la 4,6 miliarde de lei în iunie. Banca Națională a României a redus cu două treimi achizițiile lunare de titluri de stat din piața secundară.

Deficitul de lichiditate din sistemul bancar s-a ameliorat în mai față de recordul din aprilie, dar se menține la un nivel ridicat. Băncile au luat circa 9 miliarde de lei de la BNR, în principal prin operațiuni repo. Banca centrală a continuat și achiziția de titluri de stat, dar la un nivel mai redus decât în aprilie.

Banca Națională a României a redus dobânda cheie de la 2% la 1,75%, a doua reducere de dobândă de la începerea pandemiei COVID 19. BNR a redus și dobânda la depozite și rata Lombard și a decis să continue operațiunile de injecție a lichidității prin repo și achiziții de titluri de stat din piața secundară. Banca centrală spune că incertitudinile sunt "neobișnuit de înalte", având în vedere șocul economic "fără precedent", și vin nu doar din pandemie și măsurile de restricție, ci și dn politica fiscală și legislația care vizează sectorul bancar.

Sistemul bancar a trecut de pe excedent la un deficit net de lichiditate de 14,6 miliarde de lei în aprilie, cel mai ridicat nivel de după 2008-2009. Banca centrală a oferit băncilor bani prin operațiuni repo și facilitatea de creditare și a cumpărat și titluri de stat de aproape 1,9 miliarde de lei din piața secundară, relevă date analizate de Profit.ro.

Banca Națională a României a adoptat un pachet de măsuri pe care analiștii nu le așteptau într-un timp atât de rapid. Dobânda a fost tăiată și sistemul bancar ar urma să primească lichiditate din partea băncii centrale. Un canal de creștere a banilor din piață îl reprezintă emisiunea de monedă prin achiziția de titluri de stat. Relaxarea cantitativă – quantitative easing – reprezintă o premieră pentru banca centrală. Costurile de finanțare sunt așteptate să se reducă, însă va crește presiunea pe deprecierea leului în noile condiții.

Lichiditatea în exces din sistemul bancar s-a redus cu o treime în noiembrie, la circa 3,4 miliarde de lei, la cel mai redus nivel de după iulie.

Banca Națională a României a atras depozite de 5,7 miliarde de lei de la băncile comerciale la licitația săptămânală, încercând să aducă ratele din piața monetară mai aproape de nivelul dobânzii de politică monetară.

Excesul de lichiditate din sistemul bancar persistă. Banca Națională a României a atras depozite de la bănci de aproape 13,3 miliarde de lei, a doua cea mai mare sumă din acest an, încercând să țină ratele de dobândă din piață în jurul dobânzii cheie.

Guvernatorul Mugur Isărescu spune că dominant este acum contextul internațional în deciziile băncii centrale și a subliniat din nou că în România au intrat investiții de portofoliu și că BNR nu dorește aprecierea leului. Isărescu chiar a indicat că un miliard din creșterea rezervei vine din alte surse, adică din intervențiile băncii centrale.

Ministerul Finanțelor Publice a împrumutat 706 milioane de lei de la bănci printr-o emisiune de obligațiuni scadentă în septembrie 2023. Lichiditatea din sistemul bancar se menține amplă înainte de încheierea perioadei curente de menținere a rezervelor minime obligatorii, în condițiile în care băncile au plasat circa 9 miliarde de lei la BNR pe o perioadă de o săptămână.

Banca Națională a României a atras depozite pe o săptămână în valoare de 17 miliarde de lei de la bănci. Suma este în creștere de la circa 13 miliarde de lei de la licitația de săptămâna trecută și este cea mai ridicată după aprilie 2018, când banca centrală a reluat operațiunile de control al lichidității interbancare, după o pauză de peste 7 ani, pe fondul creșterii inflației.

Banca Națională a României nu mai urmărește să întărească controlul asupra lichidității interbancare, considerând că nivelul actual al dobânzilor din piață este suficient de atractiv încât să ducă la o apreciere a leului, pe care nu o dorește. Guvernatorul Mugur Isărescu declarase, nu mai departe de luna mai, că bancherii vor fi obligați să mărească dobânzile la depozitele atrase de la clienți pentru că va fi secetă de bani în piață.

Cu o inflație mult peste așteptări, Banca Națională a României a ales să nu crească dobânda cheie, preferând să întărească politica monetară printr-un control mai strict al lichidității, care să ducă la creșterea dobânzilor din piața interbancară. Dobânzile sunt, însă, în scădere, semn că piața nu prea crede în angajamentele BNR, apreciază analiștii.

Banca Națională a României vrea să păstreze un control strict al lichidității din sistemul bancar, ceea ce va împinge ratele din piață spre nivelul dobânzii Lombard de 3,5%, anunță guvernatorul Mugur Isărescu, care mai spune și că băncile vor fi nevoite, astfel, să majoreze dobânzile la depozite. Banca centrală va continua, în fapt, politica din ultima lună, în care am văzut o creștere a dobânzilor în piață, pe fondul unei presiuni asupra cursului de schimb.

Ratele ROBOR la 3 și 6 luni, în funcție de care variază dobânzile la cele mai multe dintre creditele în lei, se vor situa peste nivelul de 3% în cea mai mare parte a acestui an, chiar dacă în ultimele luni lichiditatea din sectorul bancar, alimentată de cheltuielile mai mari de la bugetul statului, a tras în jos cei doi indicatori, potrivit analiștilor UniCredit. Surplusul de lichiditate, care favorizează niveluri mai reduse ale ROBOR, ar urma să persiste în primele două luni ale acestui an.