Sistemul bancar și-a diminuat ușor excedentul de lichiditate în raport cu banca centrală, dar acesta rămâne deosebit de ridicat din perspectivă istorică. Reducerea dobânzilor din piață a încetinit sau chiar a luat o pauză în ceea ce privește tranzacțiile interbancare. Un nou imbold pentru scăderea ratelor este așteptat dinspre BNR.
Excedentul de lei din sectorul bancar a scăzut cu peste o cincime în februarie. Vine însă de la un nivel record și băncile se scaldă în continuare în echivalentul a aproape 10 miliarde de euro, bani pe care îi plasează seară de seară la BNR la o dobândă de 6%. În vreme ce ROBOR a continuat să scadă, dobânzile la tranzacțiile interbancare ce stau la baza IRCC au crescut ușor față de februarie.
Excedentul de lichiditate din piața bancară a ajuns la un nou nivel record în ianuarie și se menține de mai bine de un an la niveluri foarte ridicate. Guvernatorul Mugur Isărescu îl explică prin sumele mari în valută de pare Ministerul Finanțelor le schimbă la BNR și care în cele din urmă ajung în conturile din bănci. Pe de altă parte, leii mulți din piață nu au pus presiune pe creșterea cursului, remarcă Isărescu, ba chiar banca centrală a cumpărat anul trecut valută pentru a preveni o apreciere a monedei naționale, pe care nu ne-o permitem.
Excedentul de lichiditate din piața interbancară atinge un nou record în ianuarie, spulberând precedentul maxim atins în decembrie. ROBOR și dobânzile medii la tranzacțiile interbancare au continuat să scadă.
Excedentul de lichiditate din sectorul bancar a atins un nou nivel record în decembrie, pentru a treia lună la rând. Banii foarte mulți din piață au dus tranzacțiile interbancare la cel mai mic nivel istoric.
Sectorul bancar a atins un nou nivel record al excedentului de lichiditate în raport cu banca centrală în noiembrie, fapt ce a împins dobânzile din piață în jos, la cea mai mică medie lunară din ultimele 15 luni.
BNR a ținut pentru prima oară în ultimul an o operațiune repo, dar în care a oferit o sumă modestă.
Excedentul de lichiditate al băncilor în raport cu Banca Națională a României a crescut în septembrie și s-a apropiat din nou de pragul de 6 miliarde de euro. Banii mai mulți au pus presiune pe scăderea dobânzilor interbancare, dar acestea sunt susținute de nivelul actual al dobânzilor băncii centrale și nu au loc să vină prea mult în jos. Scăderi mai concludente ale dobânzilor sunt așteptate abia anul viitor, dar acestea ar putea veni cu întârziere, inclusiv ca urmare a creșterii fiscalității.
Excedentul de lichiditate al băncilor comerciale în raport cu banca centrală a scăzut în august la cel mai redus nivel de după februarie, dar rămâne la un nivel suficient de ridicat cât să asigure menținerea dobânzilor interbancare în jurul a 6% pe an.
Sectorul bancar a înregistrat un excedent de lichiditate în raport cu banca centrală de 26 de miliarde de lei în iulie, în creștere față de luna precedentă. Ratele interbancare de dobândă au scăzut ușor.
Excedentul net de lichiditate al sistemului bancar în raport cu Banca Națională a României a scăzut ușor în iunie, pentru a doua lună consecutiv, dar se menține la un nivel foarte ridicat istoric.
Excedentul de lichiditate al sistemului bancar în raport cu banca centrală a scăzut ușor în mai, dar rămâne la al doilea cel mai ridicat nivel istoric. Cotațiile ROBOR la 3 și 6 luni au continuat să scadă, în timp ce media la tranzacțiile interbancare a rămas înfiptă la nivelul dobânzii pentru facilitatea de depozit.
Excesul de bani din sistemul bancar a atins un nou nivel record în aprilie, pentru a doua lună la rând, ceea ce a contribuit la o scădere suplimentară a dobânzilor din piața interbancară. Guvernul ar putea fi responsabil de creșterea excesului de lei prin cheltuirea valutei agonisite la BNR.
Sistemul bancar și-a majorat cu un sfert excedentul de lichiditate în raport cu BNR în martie și a ajuns la un nou nivel record, ceea ce a determinat o nouă scădere a dobânzilor. BNR a cumpărat din nou titluri de stat, după o pauză de 9 luni.
Banca Națională a României este așteptată să mențină neschimbate ratele de politică monetară în ședința ținută marți, 4 aprilie. Banca centrală ar putea adopta, însă, un ton mai strict ca urmare a deprecierii ușoare a leului din ultima săptămână, pe fondul unui excedent ridicat de lichiditate în piață.
Excesul de lichiditate din bănci a rămas la un nivel apropiat de cel record și în februarie, evoluție ce a ținut la nivelul ratei facilității de depozit dobânzile la tranzacțiile interbancare. Banca centrală nu a intervenit cu operațiuni de sterilizare a lichidității. ROBOR și-a continuat scăderea, inclusiv pe fondul așteptărilor de reducere a inflației, și a redus din ecartul foarte mare față de IRCC.
Economiștii din bănci cred că Banca Națională a României va menține nemodificată rata de politică monetară la 7% în ședința de joi, 9 februarie, nivel care ar putea fi menținut pe parcursul întregului an, deși inflația este în continuare ridicată și va rămâne mult peste țintă. Politica recentă a BNR e motiv de bucurie pentru debitori: pe fondul unui excedent record de lichiditate, cotațiile ROBOR au continuat să scadă de la începutul anului, în timp ce media de dobândă la tranzacțiile interbancare s-a așezat în jurul ratei pentru facilitatea de depozit.
Sistemul bancar a înregistrat un excedent record de lichiditate cu banca centrală în ianuarie. Deși BNR a majorat rata cheie, dobânzile din piața interbancară fie au stagnat, fie au continuat să scadă.
Majorarea ratei cheie cu 0,25 puncte procentuale în prima ședință din acest an a fost și ultima din actualul ciclu de creștere a dobânzilor, cred economiștii din bănci. BNR este așteptată să mențină dobânzile la actualul nivel, în condițiile în care inflația va rămâne ridicată, chiar dacă într-o pantă descendentă. Excesul de bani din piață favorizează o reducere a dobânzilor, însă nu e anticipat să țină prea mult. Creșterea economică ar urma să încetinească la jumătate sau chiar mai puțin decât cea de anul trecut.
Va începe BNR 2023 cu noi creșteri de dobândă, în ședința de marți, 10 ianuarie, după ce a fost din nou surprinsă de creșterile de prețuri, sau va aștepta ca inflația să scadă singură în acest an, în condițiile în care leul a rămas stabil? Părerile economiștilor sunt împărțite.
Excesul de lichiditate s-a dublat în decembrie la 10,9 miliarde de lei medie zilnică, cel mai ridicat din ultimii ani pe fondul cheltuielilor mai mari ale statului. Banca Națională a României a lăsat dobânzile să scadă în piața interbancară.
Banca Națională a României va rata foarte probabil, pentru a opta oară la rând, prognoza de inflație pentru finele acestui an. De fiecare dată banca centrală a revizuit în sus estimarea de inflație și tot de fiecare dată creșterile de prețuri au fost mai mari decât anticipa. Cu o inflație peste așteptări, analiștii nu exclud noi creșteri de dobânzi în ianuarie.
Băncile din România au trecut de la deficit la excedent de lichiditate în raport cu banca centrală în noiembrie, pentru prima oară după februarie, lună în care Rusia a invadat Ucraina și a generat o undă de șoc pe piețele financiare regionale. Dobânzile interbancare au scăzut luna trecută în pofida faptului că rata cheie a fost majorată din nou, dinamică ce confirmă din nou importanța poziției lichidității în nivelul costului finanțării.
Banca Națională a României a majorat rata de politică monetară cu 0,5 puncte procentuale la 6,75% pe an, decizie așteptată de piață. Banca centrală se așteaptă ca inflația să mai crească pe final de an și să revină la un nivel de o singură cifră abia în prima parte a lui 2024.
Deficitul de lichiditate din piața bancară s-a redus în octombrie pentru a doua lună consecutiv și a ajuns la cel mai redus nivel de după martie, când piața a trecut pe deficit inclusiv ca urmare a tensiunilor aduse de invazia rusească din Ucraina și de înăsprirea politicii monetare de către banca centrală. BNR a finanțat băncile prin operațiuni de piață la un volum semnificativ pentru prima dată de la începutul verii, în timp ce unele bănci au avut resurse suplimentare pe care au preferat să nu le plaseze în piață.