Distribuție Energie Electrică România (DEER) SA, operatorul de distribuție de energie controlat de grupul listat la Bursă Electrica SA, unde cel mai mare acționar este statul român prin Ministerul Energiei, cu peste 48% din capital, s-a împrumutat de la banca de stat Eximbank, beneficiind prin aceasta și de garantarea de către stat a creditului.
Banca Națională a României va rata foarte probabil, pentru a opta oară la rând, prognoza de inflație pentru finele acestui an. De fiecare dată banca centrală a revizuit în sus estimarea de inflație și tot de fiecare dată creșterile de prețuri au fost mai mari decât anticipa. Cu o inflație peste așteptări, analiștii nu exclud noi creșteri de dobânzi în ianuarie.
Băncile din România au trecut de la deficit la excedent de lichiditate în raport cu banca centrală în noiembrie, pentru prima oară după februarie, lună în care Rusia a invadat Ucraina și a generat o undă de șoc pe piețele financiare regionale. Dobânzile interbancare au scăzut luna trecută în pofida faptului că rata cheie a fost majorată din nou, dinamică ce confirmă din nou importanța poziției lichidității în nivelul costului finanțării.
Adunarea generală extraordinară a acționarilor (AGEA) Transgaz, operatorul sistemului național de transport al gazelor naturale controlat de stat prin Secretariatul General al Guvernului (SGG), a aprobat miercuri majorarea capitalului companiei cu 1,76 miliarde lei, prin încorporarea a circa 83% din rezervele constituite din profitul net al anilor financiari anteriori, cifrate la valoarea totală de 2,12 miliarde lei.
Banca Națională a României a majorat rata de politică monetară cu 0,5 puncte procentuale la 6,75% pe an, decizie așteptată de piață. Banca centrală se așteaptă ca inflația să mai crească pe final de an și să revină la un nivel de o singură cifră abia în prima parte a lui 2024.
Deficitul de lichiditate din piața bancară s-a redus în octombrie pentru a doua lună consecutiv și a ajuns la cel mai redus nivel de după martie, când piața a trecut pe deficit inclusiv ca urmare a tensiunilor aduse de invazia rusească din Ucraina și de înăsprirea politicii monetare de către banca centrală. BNR a finanțat băncile prin operațiuni de piață la un volum semnificativ pentru prima dată de la începutul verii, în timp ce unele bănci au avut resurse suplimentare pe care au preferat să nu le plaseze în piață.
Analiștii se așteaptă ca Banca Națională a României să majoreze din nou rata cheie la ședința de marți, 8 octombrie. BNR a rămas cu cea mai mică rată de politică monetară din regiune și trebuie să recupereze față de celelalte bănci centrale, care au întrerupt deja ciclul de creștere al dobânzilor. BNR va revizui, în sus cel mai probabil, și estimarea privind inflația.
Deficitul de lichiditate al sistemului bancar în raport cu BNR s-a diminuat cu mai bine de o treime la 7,4 miliarde de lei în septembrie, evoluție ce a corespuns cu reducerea dobânzilor interbancare. Este cel mai redus sold al deficitului de la începutul războiului din Ucraina și de la propulsarea inflației la un nivel de două cifre.
Economistul șef al ING Bank România spune că principala preocupare trebuie să fie în perioada următoare pentru evoluția economiei, mai ales în contextul în care iarna se anunță foarte grea din cauza potențialelor probleme energetice și în condițiile în care prețurile mari deja închid consumatorii intensivi din industrie. ”Pentru noi este esențial ca economia zonei euro să nu se contracte prea mult și să nu dureze prea mult”, spune Valentin Tătaru. Inflația ar urma să mai crească pe final de an, și după ce se întrevede o scădere BNR ar putea lăsa cursul să crească. Dobânzile urmează să mai crească și ele, și se va vedea în IRCC peste jumătate de an.
Banca Națională a României a majorat dobânda cheie la 6,25%, de la 5,50%, peste așteptările analiștilor.
Economiștii așteaptă ca Banca Națională a României să majoreze dobânda cheie la ședința de politică monetară de miercuri la 6% pe an. Banca centrală ar urma să reducă astfel pasul de majorare a dobânzilor cu speranța că inflația va scădea în perioada următoare după vârful din vară, în timp ce economia ar urma să încetinească substanțial pe fondul creșterii prețurilor la energie.
Deficitul de lichiditate al sistemului bancar în raport cu banca centrală s-a adâncit în august după două luni consecutive de ameliorare. Lichiditatea strânsă din piață a pus presiune pe dobânzile interbancare, care au crescut cu mai mult decât pasul cu care au fost majorate ratele de referință de către Banca Națională a României.
Băncile au înregistrat un deficit mediu net de lichiditate în raport cu BNR de aproape 9,6 miliarde de lei în iulie, în scădere față de iunie, însă la un nivel încă ridicat.
Banca Națională a României a majorat rata dobânzii de politică monetară cu 0,75 puncte procentuale la 5,5%, cel mai ridicat nivel de după februarie 2012, însă sub așteptările analiștilor. Banca centrală vede o inflație în scădere graduală după trimestrul al treilea din acest an, însă aceasta se va menține mai ridicată decât anticipa anterior. Economia ar urma să încetinească, în timp ce războiul și poltica fiscală reprezintă surse majore de incertitudini și risc.
Piața pare să o fi luat cu mult înaintea BNR deja. Rata dobânzii cheie este cel mai adânc în teritoriu negativ în România în comparație cu restul țărilor din Europa Centrală și de Est, însă acest lucru nu e valabil și pentru rata interbancară la 3 luni.
Sistemul bancar a înregistrat un deficit de lichiditate mediu zilnic în raport cu banca centrală de 13,5 miliarde de lei în iunie, în ușoară ameliorare față de mai, dar aproape de recordurile istorice. Banca Națională a României a finanțat băncile în principal prin facilitatea Lombard, în timp ce operațiunile repo bilaterale (mai ieftine pentru bănci) au fost diminuate pentru a treia lună la rând. Dobânzile din piață au continuat să crească.
Banca Națională a României a majorat rata dobânzii de politică monetară cu un punct procentual la 4,75%, peste așteptările analiștilor, care anticipau un avans de 0,75 puncte. Este a doua ședință la rând când banca centrală aplică un pas mai accelerat de creștere a dobânzilor, dar chiar și în aceste condiții rămâne ultima din Europa Centrală și de Est. Rata Lombard, considerată mai relevantă pentru dobânzile din piață, a fost majorată în același ritm și a ajuns la 5,75% pe an.
Economiștii așteaptă o nouă creștere a ratei cheie a Băncii Naționale a României, care trebuie să țină ritmul cu băncile centrale din regiune, în condițiile în care are cea mai mică dobândă.
Deficitul de lichiditate al sistemului bancar s-a adâncit neașteptat în mai, chiar sub nivelul de la declanșarea pandemiei COVID 19 și foarte aproape de recordul atins la începutul războiului din Ucraina. Banca Națională a României a preferat să finanțeze băncile îndeosebi prin creditul Lombard, mai scump, ajuns la un nivel record, ceea ce s-a văzut în creșterea ratelor interbancare.
Guvernul elvețian a anunțat vineri noi reguli pentru cele cinci bănci majore ale națiunii, cerând ca acestea să-și sporească lichiditatea pentru a face față mai bine în viitor condițiilor dificile, cum a fost pandemia de Covid-19, transmite Reuters.
Sistemul bancar a înregistrat un deficit de lichiditate în ușoară scădere față de Banca Națională a României în aprilie comparativ cu martie, însă acesta a rămas la unul dintre cele mai ridicate niveluri istorice.
Banca Națională a României este așteptată să majoreze din nou dobânda cheie, în condițiile inflației foarte ridicate și ale mișcărilor din regiune, iar unii analiști chiar estimează că ar putea grăbi pasul la cel mai ridicat ritm de după 2008.
Sistemul bancar a înregistrat un șoc de lichiditate în prima lună plină de război în Ucraina chiar mai mare decât cel din prima lună de lockdown din timpul pandemiei COVID-19. Leul a fost cea mai stabilă monedă din regiune luna trecută, însă evoluția a fost plătită de intervențiile BNR și creșterea dobânzilor pe termen scurt.
Banca Națională a României a majorat rata dobânzii de politică monetară de la 2,5% la 3%, în linie cu așteptările analiștilor. Banca se așteaptă la o inflație în creștere, peste prognoza anterioară, care era deja la două cifre, și arată că sunt incertitudini mari aduse de războiul din Ucraina atât în ceea ce privește evoluția prețurilor, cât și cea a economiei.
Banca Națională a României este așteptată să majoreze din nou dobânda de politică monetară în ședința de marți, 5 aprilie, pe fondul inflației ridicate și a presiunilor pe cursul de schimb. Rata BNR va rămâne cea mai redusă din regiunea Europei Centrale și de Est.