Războiul lui Putin împotriva Ucrainei a destabilizat piețele financiare, determinând o volatilitate ridicată a burselor din întreaga lume. Pe bursa locală, Dragoș Mesaros, Director Tranzacționare SSIF Goldring, remarcă surplus de lichiditate, în timp ce investitorii sunt în expectativă. Investițiile pe termen lung ar putea fi însă câștigătoare.
Consiliul de administrație al ABC Asigurări, o companie de talie mică, a convocat acționarii companiei să discute și să aprobe, la finele lunii martie, majorarea capitalului social cu 34 milioane de lei, la 53,76 milioane de lei. Operațiunea are ca scop creșterea lichidităților necesare activității companiei, strategiei de dezvoltare și respectarea reglementărilor aplicabile.
"BNR a rămas impasibilă la îndemnurile de a prinde din urmă celelalte bănci din Europa Centrală și de Est în privința creșterilor de dobândă. Având în vedere retorica BNR, ne așteptăm să rămână pe autopilot!"
Sistemul bancar a trecut din nou pe excedent de lichiditate la începutul lui 2022, ceea ce s-a transpus într-o scădere de aproape jumătate de punct procentual a dobânzilor pe termen scurt. Banca Națională a României a sterilizat pe deoparte lichiditatea în exces și pe de alta a furnizat băncilor cu poziții deficitare bani prin operațiuni repo bilaterale.
Cel mai mare furnizor de energie electrică din România, Electrica Furnizare, se vede obligat să contracteze anul acesta împrumuturi bancare suplimentare pe termen scurt pentru finanțarea activității curente în valoare de până la 1,5 miliarde lei, pentru care are nevoie de garanția companiei-mamă, grupul Electrica SA, întrucât suma menționată este mai mare decât valoarea contabilă totală a activelor sale.
Doi din cei șapte membri ai Consiliului de Administrație ai Băncii Naționale a României au votat din nou pentru o creștere cu 0,5 puncte procentuale a ratei de politică monetară, potrivit minutei. În cele din urmă rata a fost majorată cu 0,25 puncte la 2%, principalul argument pentru majorarea mai lentă fiind acela că șocul inflației ridicate vine din ofertă și creșterea economică încetinește.
Banca Națională a României a majorat dobânda cheie la începutul acestei săptămâni, dar sub așteptările pieței, astfel că rămâne cu cea mai redusă rată din rândul țărilor comparabile din regiune. Economistul șef al ING Bank avertizează că un eventual eșec de a ține sub control așteptările privind inflația va duce la ratarea țintei și anul următor, adică pentru al treilea la rând.
În ultimele luni, BNR și-a asumat un control strict al lichidității în dauna unei majorări mai viguroase a ratei cheie la ultimele două ședințe de politică monetară, așa cum așteptau analiștii, astfel că a rămas cu cea mai mică dobândă din regiune.
Rata inflației a ajuns la aproape 8% în octombrie, o nouă surpriză negativă. România a ajuns să aibă rata reală cel mai adânc în teritoriu negativ din regiune, după o mișcare de doar 0,25 puncte procentuale a dobânzii cheie de către banca centrală în această săptămână. Principalul mijloc de intervenție devine, însă, rata Lombard, pe fondul unui deficit de lichiditate în sistemul bancar.
Sistemul bancar înregistra o creștere a lichidității în exces în septembrie, dar banii s-au evaporat în octombrie, iar rezultatul îl vedem în dobânzi mai mari pe termen scurt. Băncile așteaptă o rambursare record de la stat la finele lunii, dar dobânzile ar putea în continuare să crească, ca urmare a întăririi politicii monetare.
Excesul de lichiditate din sistemul bancar a scăzut cu aproape 2 miliarde de lei la 3,9 miliarde de lei în august față de iulie. Dobânzile pe termen scurt au crescut.
Guvernatorul spune că BNR nu este alarmată de creșterea inflației, dar că stă cu “arma la picior”, în condițiile unui mediu inflaționist la nivel mondial, care în regiunea noastră a generat deja primele măsuri de întărire a politicii monetare. Isărescu vorbește despre importanța “timingului”, în revenirea la normalitate, adică la dobânzi real pozitive, dar nu oferă un calendar privind creșterea ratelor. Primele măsuri au fost deja luate, prin sterilizarea lichidității în exces din piața monetară, dar când vine vorba de dobânzile la creditele populației, Isărescu spune că banca centrală nu se va grăbi să le crească puternic în sus.
Excedentul de lichiditate din sistemul bancar a scăzut cu circa o treime față de aprilie la 3,15 miliarde de lei în mai, dar dobânzile la depozitele interbancare au continuat să scadă ușor. În contextul creșterii inflației mult peste țintă, controlul lichidității este văzut drept principalul instrument la care va apela banca centrală.
Sistemul bancar a înregistrat un excedent de lichiditate în aprilie, după ce în februarie și martie a fost sub presiunea aversiunii la risc a investitorilor internaționali și a posibilelor vânzări de valută de către banca centrală pentru protejarea leului, în condițiile turbulențelor de pe piețele emergente.
Banca Națională a României (BNR) a cumpărat, săptămâna aceasta, titluri de stat în valoare de 150 de milioane de lei, revenind pe piața secundară pentru prima dată din august 2020, potrivit Bloomberg.
Lichiditatea din sistemul bancar a revenit pe un excedent net în ianuarie, pentru prima oară de la declanșarea pandemiei COVID-19. Excesul este unul important, de peste 8,3 miliarde de lei. Banca centrală a ținut miercuri și prima licitație de atragere depozite din piață în ultimele 11 luni.
Situația lichidității s-a îmbunătățit considerabil în noiembrie după ce băncile au încasat de la guvern o sumă importantă pentru obligațiunile ajunse la maturitate. Deficitul de lichiditate a scăzut de la 3,4 miliarde de lei la circa 0,6 miliarde de lei și există perspective chiar pentru un excedent de lichiditate în decembrie. Dobânzile din piață au revenit și ele pe scădere în noiembrie și se plasează la cel mai redus nivel de după primăvara lui 2018.
Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) va acorda companiei Raja Constanța SA (RAJA), cel mai mare operator regional de servicii de apă și canalizare din România, o facilitate de lichiditate de tip standby în valoare de până la 5 milioane de euro, fonduri menite să ajute compania să atenueze impactul pandemiei asupra afacerilor.
Combinatul siderurgic Donalam Călărăși, unul dintre principalii jucători din industria barelor din oțel laminate la cald din Europa, a împrumutat încă 5 milioane de euro de la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), la patru luni după contractarea unui credit similar.
Deficitul de lichiditate din sistemul bancar s-a adâncit în octombrie, pentru prima oară după cinci luni de ameliorare continuă. Băncile au apelat mai ales la creditul Lombard de la banca centrală, în timp ce depunerile la facilitatea de depozit au ajuns la cel mai redus nivel din acest an.
Deficitul de lichiditate din sistemul bancar s-a redus de la 668 de milioane de lei în septembrie de la 3,7 miliarde de lei în august, astfel că lichiditatea a ajuns la cel mai bun nivel de după martie 2020. Banca centrală n-a mai cumpărat titluri de stat în septembrie, pentru prima oară în jumătate de an.
Banca Națională a României a redus dobânda cheie de la 1,75% la 1,5%, ceea ce reprezintă a treia tăiere a ratei de politică monetară de la debutul epidemiei COVID 19 și un nou minim istoric post-1989.
Deficitul net de lichiditate din sistemul bancar s-a redus de la 8,6 miliarde de lei în mai la 4,6 miliarde de lei în iunie. Banca Națională a României a redus cu două treimi achizițiile lunare de titluri de stat din piața secundară.
Deficitul de lichiditate din sistemul bancar s-a ameliorat în mai față de recordul din aprilie, dar se menține la un nivel ridicat. Băncile au luat circa 9 miliarde de lei de la BNR, în principal prin operațiuni repo. Banca centrală a continuat și achiziția de titluri de stat, dar la un nivel mai redus decât în aprilie.
Banca Națională a României a redus dobânda cheie de la 2% la 1,75%, a doua reducere de dobândă de la începerea pandemiei COVID 19. BNR a redus și dobânda la depozite și rata Lombard și a decis să continue operațiunile de injecție a lichidității prin repo și achiziții de titluri de stat din piața secundară. Banca centrală spune că incertitudinile sunt "neobișnuit de înalte", având în vedere șocul economic "fără precedent", și vin nu doar din pandemie și măsurile de restricție, ci și dn politica fiscală și legislația care vizează sectorul bancar.