Rezultatele 1 - 25 din 26 pentru "magistrati"

Pensiile în plată ale magistraților vor fi recalculate astfel încât niciuna să nu mai depășească media veniturilor din 12 luni consecutive de activitate, potrivit proiectului legii pensiilor speciale aprobat de Guvern. De asemenea, vârsta de pensionare crește la 65 de ani, în condițiile în care acum legea prevede 60 de ani pentru magistrați. Cu toate acestea, o serie de șefii ai instituțiilor din magistratură vor beneficia în continuare de condiții speciale la pensia de sreviciu, conform proiectului care va fi transmis acum pentru adoptare Parlamentului.

Electrolux România a pierdut definitiv procesul prin care a urmărit anularea unei amenzi aplicată de Consiliul Concurenței în ianuarie 2014 pe motiv că, alături de ale 13 firme, ar fi încheiat înțelegeri anticoncurențiale în cadrul campaniilor de tip buy-back.

Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) arată că înființarea Secției speciale pentru investigarea infracțiunilor din justiție trebuie să fie justificată de imperative obiective și verificabile legate de buna administrare a justiției și, pe de altă parte, să garanteze că această secție nu poate fi utilizată ca instrument de control politic al activității judecătorilor și a procurorilor.

Pensionarea anticipată a magistraților după 20 de ani vechime a fost abrogată, luni, printr-un proiect de lege adoptat prin votul final al Senatului, în calitate de cameră decizională în domeniu a Parlamentului.

Fără penali în funcții publice, reformarea instituției Curții Constituționale, desființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție și eliminarea schemei de pensionare anticipată a magistraților se numără printre obiectivele noilor guvernanți.

ICCJ a decis să sesizeze Curtea Constituțională în legătură cu legea de eliminare a pensiilor speciale, precizând că sesizarea vizează ”actul normativ în întregime”.

Tribunalul Buzău a decis, vineri, suspendarea ședințelor de judecată timp de o oră, în fiecare zi, până la dezbaterea în Parlament a inițiativei legislative care reglementează pensiile de serviciu.

”Prima angajare de răspundere va fi pentru prorogarea termenelor cuprinse în legile justiției privioare la pensionarea anticipată, trecerea de la completele de doi judecători la cele de trei și prorogarea termenului de intrare în vigoare a vechimii INM”, a anunțat premierul, la începutul ședinței de Guvern, argumentând că este necesară asumarea răspunderii, pentru că aceste prevederi riscă să arunce în aer justiția din România.

Guvernul își angajează răspunderea săptămâna aceasta pe recursul compensatoriu, pe prorogarea pensionării anticipate a magistraților, pe trecerea de la complete de doi la cele de trei judecători și pe trecerea de la doi la patru ani în ce privește școlarizarea pentru INM, a anunțat vicepremierul Raluca Turcan după ședința conducerii liberale, la care a participat și președintele Klaus Iohannis.

"Orice! Dragnea/Ghiță/Coaliția Penalilor/Ciuma Roșie/Iliberalii/Viktor Orban/Putin/Kim Jong Un sunt în stare de orice ca s-o blocheze!".

Un parlamentar liberal vrea ca demnitarii, de la deputați și senatori până la miniștri, să poată primi permis de armă fără a mai fi nevoiți să absolve un curs de instruire, aceste categorii fiind asimilate polițiștilor și militarilor, care în profesia lor au dobândit astfel de cunoștințe.

Posibilitatea pensionării anticipate a magistraților nu va putea fi aplicată înainte de 31 decembrie 2019, implementarea prevederii respective din legea privind statutul judecătorilor și procurorilor, adoptată în acest an, urmând a fi amânată, potrivit unei ordonanțe de urgență privind cele trei legi ale justiției, aprobate luni de Guvern. Executivul prevăzuse inițial amânarea pensionării magistraților până la 31 decembrie 2022. Ministerul Public arătase anterior că, dacă ar fi aplicată, prevederea ar avea impact major asupra funcționării instanțelor judecătorești și a parchetelor, eficienței și calității actului de justiție, generând riscul de scădere substanțială a numărului magistraților în activitate.

Aproximativ o sută de magistrați protestează, duminică seară, în fața Curții de Apel București, nemulțumiți de modificările aduse legilor justiției. De asemenea, ei își declară susținerea față de procurorul general Augustin Lazăr, evaluat de ministrul Justiției. "Respectarea avizului Comisiei de la Veneția", "Prezent pentru evaluare", "Justiție independentă" sunt câteva dintre mesajele afișate de participanții la protest.

Procurorul general, Augustin Lazăr, a declarat, duminică, la RFI, că cifra de 3.400 de magistrați care apar a fi verificați de către Direcția Națională Anticorupție în ultimii patru ani este ”o manipulare”, având în vedere că sunt dosare deschise în urma unor plângeri depuse de inculpați, în baza liberului acces la justiție. Lazăr a spus că, în ultimii ani, inculpații au depus numeroase plângeri împotriva celor care ”pasămite i-au condamnat în mod abuziv”.

Un deputat PSD propune sancționarea prin lege a demnitarilor, reprezentanților autorităților executive, judecătorești, dar și legislative, din Parlamentul României sau din Parlamentul European, care ar dezinforma cu privire la măsurile sau legile adoptate de statul român. Inițiativa parlamentarului vine după ce premierul Dăncilă i-a calificat drept ”autiști” pe unii europarlamentari ai opoziției, care ar dezinforma forurile europene cu privire la situația din România, iar ministrul Justiției a susținut că procurorul-șef al DNA a afectat imaginea României prin declarații și interviuri.

Un număr de 40 de parlamentari PSD au elaborat și depus astăzi la Camera Deputaților un nou proiect de modificare a Legii privind statutul magistraților, care îl elimină pe președintele României din procedura de numire a șefilor parchetelor, precum și a celor ai Înaltei Curți de Casație și Justiție, prerogativa numirii acestora urmând să fie preluată de Senat.

Camera Deputaților a adoptat luni cu 179 de voturi ”pentru” și 90 de voturi ”împotrivă” modificările aduse Legii 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor într-o ședință de vot final convocată ad-hoc. De asemenea, a fost adoptată, cu 167 de voturi ”pentru” și 90 de voturi ”împotrivă” și modificarea Legii ANI, care prevede că interdicțiile aplicate senatorilor și deputaților descoperiți de Agenția Națională de Integritate în conflict de interese în perioada 2007 - 2013 încetează de drept. Biroul Permanent al Senatului a fost convocat la ora 18:00 pentru a decide calendarul adoptării Legii 303/2004.

Ministrul Justiției, Tudorel Toader, precizează că încă nu a intrat nimeni în arhiva SIPA, întrucât comisia pentru această arhivă nu a fost constituită. Toader face această precizare după ce președintele UNJR, judecătoarea Dana Gîrbovan, a spus sâmbătă că "în aceste momente de nebuloasă politică o comisie formată numai din oameni numiți politic și sub autoritate politică intră în arhiva SIPA".

Magistrații de la Judecătoria Sector 3 București protestează timp de două ore zilnic, începând de marți, reclamând că salariile lor sunt mici, comparativ cu salariile magistraților din tribunale sau curți de apel.

Bugetul de stat a suportat în 2016 nu mai puțin de 552 milioane de lei din peste 691 milioane de lei, sumă plătită pentru doar 8.305 beneficiari de pensii speciale civile, respectiv judecători, personal aeronautic, diplomați, dar și funcționari parlamentari, colaboratori externi ai Curții de Conturi și personal auxiliar din justiție.

Magistrații au participat azi la primul seminar din acest an de formare în dreptul financiar-bancar, organizat în colaborare cu BNR, și s-au arătat interesați de modul în care decurg negocierile dintre clienți și bănci. Agenda includea și discuții despre aplicarea impreviziunii, după deciziile CCR pe darea în plată și conversia creditelor în franci elvețieni, însă programul s-a încheiat prematur, spun reprezentanții asociațiilor de consumatori, prezenți în premieră ca observatori. Printre moderatorii trimiși de BNR s-a numărat și Bogdan Stănescu, ajuns în atenția opiniei publice ca fiind unul dintre cei mai "harnici" români, cu 11 funcții simultan la stat.

Institutul Național al Magistraturii a programat patru seminarii, două la Sinaia și două la București, în colaborare cu Banca Națională a României, prin care magistrații vor fi instruiți în dreptul bancar.

Cea mai mare pensie de serviciu, de 40.000 lei, este plătită unui fost magistrat, potrivit datelor Casei Naționale de Pensii Publice (CNPP), furnizate Profit.ro. În topul primelor zece cele mai mari pensii se mai află nouă foști aviatori. Aceste pensii sunt calculate ca procent – între 60% și 80% - din venitul brut înainte de pensionare, în timp ce pensiile publice sunt stabilite în funcție de contribuția la sistemul public de-a lungul perioadei lucrate.

Cele șase categorii profesionale care au pensii de serviciu special reglementate, în afară de cele militare, vor cheltui 640 milioane de lei, în 2016, potrivit datelor furnizate Profit.ro de Ministerul Muncii. În timp ce pensia medie este de 885 de lei în sistemul public, în cazul celor de serviciu pornește de la 2.873 lei, în cazul parlamentarilor, și ajunge la 11.011 lei pentru personalul din aviație.

Un judecător sau procuror, cu peste 20 ani vechime și gradație maximă, va avea o indemnizație lunară de până la 8.665 lei, conform proiectului Ordonanței de urgență privind salarizarea personalului din sistemul bugetar. Un judecător sau procuror stagiar vor avea indemnizația lunară între 4.459-5.743 lei.