Gospodăriile europene plătesc mai mult ca oricând pentru electricitate și gaze naturale, chiar dacă guvernele cheltuiesc miliarde de euro pentru a-i proteja pe consumatori de criza energetică, scrie Bloomberg.
Banca Mondială (BM) lucrează în prezent la o analiză a măsurilor fiscale introduse de Guvern în iulie prin OG 16, potrivit informațiilor Profit.ro. Analiza pregătită de BM, ca parte a PNRR, va reprezenta momentul de oportunitate pentru operarea unor modificări la OG 16, deși acestea ar fi, cel mai probabil, de natură tehnică și vor depinde de deciziile care se vor lua la nivel de Coaliție, au declarat pentru Profit.ro surse apropiate situației.
Noile măsuri propuse de Uniunea Europeană pentru reducerea prețurilor energiei sunt insuficiente în absența reducerii cererii, potrivit unei analize Reuters. Europa se va confrunta cu prețuri extrem de ridicate și în 2023, iar estimările indică că statele din Est, printre care România, Ungaria și Cehia, vor plăti o factură anuală la energie echivalentă cu aproximativ 15% din PIB.
Luna trecută, Germania, cel mai mare consumator de gaze din Europa, s-a plâns că cei mai mulți dintre vecinii săi nu vor să încheie înțelegeri bilaterale de solidaritate, în principal pentru că nu vor să fie nevoiți să plătească compensații din bugetele lor naționale de stat către furnizorii care, în cazul semnării de acorduri de întrajutorare, vor fi obligați să redirecționeze către Germania cantități de gaze destinate contractual altor clienți, în situații de criză.
Piețele europene au închis vineri în creștere, dar sub maximele atinse în timpul sesiunii, după ce guvernul Marii Britanii a renunțat la unele dintre politicile sale fiscale controversate adoptate recent, iar ministrul de Finanțe al țării, Kwasi Kwarteng, a fost schimbat din funcție.
Sursa principală a scumpirii energiei electrice vine din prețul de pe piața angro, având în vedere că marja furnizorilor este limitată prin lege, iar distribuitorii și transportatorii plătesc un tarif constant anual în lei, a spus, la PROFIT NEWS TV, Valeriu Binig, director al departamentului Reglementări și Antitrust în cadrul Enel România. Astfel că, Comisia Europeană, prin pachetul de măsuri propus pentru combaterea crizei energetice, vrea să rezolve problema de la „rădăcină”.
Gospodăriile europene vor beneficia în această iarnă de ajutoare guvernamentale în valoare de cel puțin 376 de miliarde de euro pentru a limita impactul facturilor uriașe la energie, însă există riscul ca aceste cheltuieli să fie insuficiente.
O serie de măsuri majore au fost discutate și aprobate în ședința coaliției de guvernare, miercuri după-masa, informează sursele g4media.ro. Ședința a început la ora 17.00 și s-a încheiat după ora 21.00, cele mai semnificative decizii vizând domeniul fiscal dar nu numai.
Angajările în sectorul bugetar vor fi suspendate până la finele anului, dar cu anumite excepții, prevede proiectul redactat de Ministerul Muncii.
Angajările în sectorul bugetar vor fi suspendate până la finele anului, dar cu anumite excepții, prevede proiectul redactat de Ministerul Muncii.
Pachetul de măsuri fiscale pregătit de către Guvern ar aduce venituri la bugetul statului reprezentând circa 1% din PIB, au declarat, pentru Profit.ro, surse guvernamentale. Aproximativ jumătate din această sumă provine din taxa pe cifra de afaceri, numită și taxa de solidaritate, asupra căreia sunt disensiuni între principalele două partide de guvernare, PSD și PNL. FMI, la finalul unei misiuni anuale de evaluare, recomandă autorităților române să crească veniturile statului cu cel puțin 2% din PIB prin măsuri fiscale cum ar fi eliminarea scutirilor de impozite pentru unele categorii de persoane, a impozitării speciale la nivel redus pentru unele venituri, cum sunt cele din dividende, precum și închiderea unor breșe în legislația fiscală, inclusiv utilizarea excesivă a sistemului de microîntreprindere. La acestea s-ar putea adăuga taxarea mai aproape de valoarea reală a proprietăților, precum și taxarea emisiilor de carbon.
Coaliția de guvernare a decis, astăzi, lansarea unui nou pachet de măsuri sociale și economice “Sprijin pentru România”, în valoare de 1,1 miliarde euro.
Rusia se întoarce 20 de ani în timp, în domeniul emisiilor și siguranței din industria auto, din cauza războiului și a crizei de componente cauzate de acest război. Federația Rusă a decis să permită fabricarea și vânzarea de automobile cu emisii Euro 0, dar și fără ABS și ESP.
Florin Spătaru, Ministrul Economiei, a declarat, la PROFIT NEWS TV, că măsura propusă de coaliția PSD-PNL-UDMR, de a acorda vouchere în valoare de 50 de euro la fiecare două luni, până la finalul anului, persoanelor vulnerabile pentru achiziția alimentelor de bază, având în vedere scumpirile de la raft din ultimele luni, nu va duce la depășirea sărăciei, însă atât s-a putut oferi din bugetul de stat.
După ce noile măsuri aplicabile clienților finali din piața de energie electrică și gaze naturale în perioada 1 aprilie 2022 – 31 martie 2023, care înlocuiesc schema de plafonare a prețurilor și compensare a facturilor aplicată de la 1 noiembrie anul trecut și până la 31 martie 2022, au intrat în vigoare de la 1 aprilie, Guvernul a adoptat vineri o ordonanță de urgență de modificare a acestora, ca urmare a problemelor semnalate de industria de profil.
Astăzi intră în vigoare noile măsuri aplicabile clienților finali din piața de energie electrică și gaze naturale în perioada 1 aprilie 2022 – 31 martie 2023, care înlocuiesc schema de plafonare a prețurilor și compensare a facturilor aplicată de la 1 noiembrie anul trecut și până la 31 martie 2022, însă Guvernul a elaborat deja un proiect de ordonanță de urgență de modificare a acestora, după ce industria de profil a semnalat mai multe probleme.
Statele UE vor fi obligate să constituie stocuri de gaze naturale pentru iarna viitoare egale cu cel puțin 80% din capacitatea depozitelor naționale de înmagazinare subterană, potrivit unei propuneri legislative a Comisiei Europene. Procentul va crește la 90% în anii următori.
Guvernul austriac a dezvăluit duminică un pachet de măsuri, în valoare de două miliarde de euro, destinat să ajute gospodăriile și companiile să facă față creșterii prețurilor la energie, în contextul invaziei rusești în Ucraina, transmite Reuters.
Investitorii străini nu vor mai putea să vândă activele deținute în Rusia, potrivit unor planuri discutate și anunțate de premierul rus Mihail Mișustin. Rusia a introdus anterior restricții de capital, dar acum trece într-o nouă fază a măsurilor de răspuns la sancțiunile Occidentale, în condițiile tulburărilor financiare.
Intrarom, furnizor de soluții de telecom, IT&C, aplicații și servicii de mentenanță, va analiza o serie de măsuri, indicate la acest moment ca fiind de întrerupere sau reducere temporară a activității companiei, alături de diminuarea timpului de muncă pentru o perioadă de cel puțin 5 zile lucrătoare, cuprinse într-un interval de 30 de zile calendaristice, potrivit datelor analizate de Profit.ro. Măsurile propuse, care vor fi discutate într-o ședință programată în luna martie, vizează reducerea impactului provocat asupra activității companiei de deficitul global de semiconductori.
Ce ar însemna implementarea certificatului verde la locul de muncă pentru oamenii de afaceri din România? Pe de-o parte siguranță mai mare, iar pe de altă parte ar crea niște probleme majore pentru anumite companii, a spus, la PROFIT NEWS TV, Alexandru Dincovici, Director Executiv Asociația Oamenilor de Afaceri din România (AOAR).
Florin Jianu a anunțat, la PROFIT NEWS TV, ce alte măsuri a propus Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR) pentru angajați și angajatori.
Guvernul a adoptat astăzi o ordonanță importantă, cu măsuri fiscal-bugetare necesare adoptării proiectului de buget pentru anul următor. Foarte importantă este și o măsură care nu se mai regăsește în ordonanță, majorarea pragului privind impozitul pe venitul microîntreprinderilor. Decizia de a exclude această măsură comparativ cu proiectul inițial al ordonanței, a fost anunțată de premierul Nicolae Ciucă înainte de începerea ședinței de guvern. Ordonanța aprobată aduce mai multe măsuri, printre care TVA de 5% pentru achiziția, o singură dată, a unei locuințe cu preț între 450.000 de lei și 700.000 de lei (până la 450.000 de lei se aplica deja), reincriminarea ca faptă penală a stopajului la sursă de contribuții și impozite fără virarea acestora la bugetul statului într-un anumit termen, precum și înghețarea salariilor bugetarilor, cu excepția angajaților din învățământ și a unor categorii din sănătate. Ministrul Finanțelor, Adrian Câciu, a anunțat, după aprobarea ordonanței că, față de proiectul inițial, în privința stopajului la sursă se reincriminează doar reținerea și neplata, respectiv încasarea și neplata, termenul de aplicare fiind amânat la 1 martie 2022. Fapta de neîncasare și neplată, prevăzută în proiectul inițial, a fost exclusă din forma aprobată.
Guvernul a decis eliminarea interdicției de circulație pe timpul nopții, iar masca nu va mai fi obligatorie în spațiile deschise, cu excepția spațiilor aglomerate. Accesul în mall-uri, dar și la spectacole va fi permis și persoanelor testate.
Autoritățile nu vor avea toleranță față de respectarea măsurilor în vigoare privind prevenirea infecțiilor cu Covid-19, după relaxarea anunțată pentru perioada sărbătorilor, a declarat Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, care a făcut referire la cadrul legal care permite sancționarea acestor încălcări ale regulilor.