Ministrul Energei, Sebastian Burduja, spune că verificările specialiștilor Autorității Naționale de Reglementare în Energiei (ANRE) vizează și cazurile firmelor care au cumpărat energie mai ieftină, la preț plafonat, mai multă decât aveau nevoie, iar cu energia în surplus au mers pe diverse piețe și au făcut profituri semnificative. Ministrul Energiei a adăugat că în unele cazuri amenzile au fost de peste1% din cifra de afaceri pentru o companie în domeniul energiei.
Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) a decis sancționarea a 5 furnizori de energie electrică care au solicitat și au primit cantități de curent de la producători la preț reglementat de 450 lei/MWh mai mari decât consumul clienților finali din portofoliu, prin mecanismul de achiziție centralizată (MACEE) instituit de începutul anului, fapt care contravine legislației în vigoare, a declarat președintele ANRE, George Niculescu.
Executivul european de la Bruxelles a anunțat că a decis să inițieze o procedură de infringement împotriva statului român, pentru restricționarea exportului de energie electrică, fără să precizeze cum și prin ce mijloace juridice anume consideră că este aplicată această presupusă restricționare de către România.
Compania de stat Nuclearelectrica (SNN), operatorul centralei nucleare de la Cernavodă, care asigură cam 20% din consumul de energie electrică al țării, livrează în 2023 puțin peste un sfert din producția sa în baza noului mecanism de achiziție și redistribuire centralizată de electricitate la preț reglementat de 450 lei/MWh impus anul trecut de Guvern prin ordonanță de urgență, restul fiind deja contractat anterior intrării în vigoare a OUG, pe 11 noiembrie 2022.
Transelectrica, operatorul sistemului energetic național, companie de stat controlată de Secretariatul General al Guvernului (SGG), a încheiat cu subsidiara sa OPCOM primul contract din cadrul noului mecanism de achiziție și redistribuire centralizată de energie electrică, rezultat al așa-numitei semi-reglementări a pieței.
Comisiile Senatului au respins în cele din urmă la vot amendamentul la legislația în vigoare potrivit căruia OPCOM, operatorul bursei românești de energie electrică, societate controlată de Transelectrica, urma să poată obține o marjă de profit de maximum 10% din valoarea costurilor suportate cu organizarea mecanismului de achiziție centralizată de energie electrică la preț reglementat de 450 lei/MWh, prin impunerea de tarife și comisioane vânzătorilor și cumpărătorilor participanți la mecanism.
Mecanismul de achiziție centralizată se va aplica de la 1 ianuarie 2023 până pe 31 martie 2025. În baza sa, OPCOM va cumpăra energie de la unii producători, cu preț fix reglementat de 450 lei/MWh, și o va vinde la același preț furnizorilor cu clienți finali în portofoliu, operatorului de transport Transelectrica și operatorilor de distribuție.
OPCOM, operatorul bursei românești de energie electrică, societate controlată de Transelectrica, va putea obține o marjă de profit de maximum 10% din valoarea costurilor suportate cu organizarea mecanismului de achiziție centralizată de energie electrică la preț reglementat de 450 lei/MWh, prin impunerea de tarife și comisioane vânzătorilor și cumpărătorilor participanți la mecanism, potrivit comisiilor Senatului.
Hidrocentralele cu putere instalată mai mică de 10 MW, producătorii de energie electrică pe bază de huilă, precum și agenții economici care produc electricitate exclusiv pentru autoconsum vor fi exceptați de la obligația de a vinde curent electric către OPCOM la preț fix reglementat de 450 lei/MWh, în baza mecanismului de achiziție centralizată care va intra în funcțiune de anul viitor, potrivit comisiilor Senatului.
Un număr de 17 producători de energie electrică vor vinde de la 1 ianuarie 2023 curent electric angro la prețul fix reglementat de 450 lei/MWh bursei de profil OPCOM, care îl va revinde la același preț unui număr de 84 de companii, cuprinzând furnizori cu clienți finali în portofoliu, operatorul de transport și sistem Transelectrica și operatorii de distribuție, prin așa-numitul ″mecanism de achiziție centralizată de energie″, cu ″achizitor unic″ OPCOM, instituit de Guvern prin ordonanță de urgență la finalul săptămânii trecute.
Producătorilor de energie electrică pe bază de cărbune și gaze naturale din România, care sunt obligați de legislația UE să cumpere certificate de emisii de gaze cu efect de seră (CO2), li se vor subvenționa costurile cu achiziția certificatelor aferente vânzărilor de curent electric efectuate la preț reglementat de 450 lei/MWh, în baza mecanismului de achiziție centralizată de energie introdus de Guvern prin ordonanță de urgență începând din 1 ianuarie anul viitor și până la 31 martie 2025.
ANPC, ANAF și Consiliul Concurenței verifică benzinăriile pentru a urmări situația din teren în privința prețurilor, conform premierului Nicolae Ciucă.
Prețurile la pompa de carburanți, în prima zi de aplicare a ordonanței de urgență privind mecanismul de compensare cu 50 de bani, sunt indicate încă, potrivit aplicației Monitorul Prețurilor a Consiliului Concurenței, ca neschimbate la motorina standard la stațiile de alimentare din București, de 9,18 – 9,27 lei/litru, iar cele la benzina standard, de 8,62 – 8,71 lei/litru, similare cu cele de joi, OMV Petrom transmite însă că a redus prețul cu 50 bani.
Proiectul pus în dezbatere în urmă cu o lună de către Ministerul Finanțelor și care îmbunătățește semnificativ legislația prin care a fost reincriminată fapta de reținere fără virare la buget a unor contribuții și impozite, este blocat, au declarat surse apropiate situației pentru Profit.ro. Finanțele intenționau să adopte rapid această modificare, necesară în opinia specialiștilor în fiscalitate, însă proiectul nu a primit aviz pozitiv de la Ministerului Justiției, în circuitul ministerial. Ministerul spune că a avizat cu celeritate proiectul, încă din 4 martie, fără a preciza dacă avizul a fost pozitiv sau negativ. Un aviz consultativ, dat în termen, nu poate bloca un proiect. La finalul lunii februarie proiectul a fost aprobat în Comisia de Dialog Social și se anticipa o trecere rapidă prin Guvern. Timpul este, însă, tot mai puțin, având în vedere că sesizările penale ar urma să apară abia după 60 de zile de la prima scadență nerespectată după data de 1 martie.
Proiectul de ordonanță de urgență care îmbunătățește semnificativ legislația prin care a fost reincriminată fapta de reținere fără virare la buget a unor contribuții și impozite, a fost aprobat ieri în Comisia de Dialog Social și va fi adoptat cât mai curând de către Guvern, posibil chiar în următoarea ședință a executivului, au declarat surse pentru Profit.ro. Modificarea a rămas în forma prevăzută de proiect, iar pentru adoptarea rapidă a acesteia există consens din partea tuturor părților. În contextul în care de la 1 martie este reincriminată ca faptă penală reținerea/încasarea, fără virare la buget, a unor impozite și contribuții, Ministerul Finanțelor pregătise această modificare legislativă, cu intenția ca aceasta să intre în vigoare tot de la 1 martie, însă în actualul context a fost amânată.
Contribuabilii care nu pot achita impozitele și contribuțiile cu reținere la sursă nici după termenul de 60 de zile de la scadență din cauza lipsei temporare de fonduri ca urmare a neîncasării creanțelor, inclusiv în urma derulării relațiilor contractuale cu autorități și instituții publice, precum și din cauza achitării unor datorii sau efectuării unor cheltuieli necesare continuării activității, vor evita deschiderea unui dosar penal. În contextul în care de la 1 martie este reincriminată ca faptă penală reținerea/încasarea, fără virare la buget, a unor impozite și contribuții, Ministerul Finanțelor propune acum o modificare legislativă, care urmează să intre în vigoare tot de la 1 martie, și care prevede ca ANAF sau altă instituție competentă să analizeze situația firmei înainte de a iniția sesizarea penală.
Dacă în cursul urmăririi penale sau în cursul judecății până la pronunțarea unei hotărâri judecătorești definitive, prejudiciul produs prin comiterea faptei, majorat cu 20% din baza de calcul, la care se adaugă dobânzile și penalitățile, este acoperit integral, fapta nu se mai pedepsește.
România a folosit, anul trecut, sistemul european pentru alertă rapidă în cazul a 9 produse nealimentare considerate periculoase pentru consumatori, acțiuni care au condus la retragerea produselor respective sau rechemarea unor modele de automobile precum Seat Ibiza, Suzuki Swift sau Toyota C-HR.
Berlinul, Parisul și Londra au implementat joi un mecanism de plată european menit să permită continuarea tranzacțiilor comerciale între Uniunea Europeană și Iran, în pofida reimpunerii unor sancțiuni americane, au declarat surse diplomatice pentru Reuters.
Vulnerabilitățile la adresa economiei României au crescut, în special în ceea ce privește poziția externă și competitivitatea, potrivit Comisiei Europene, care consideră oportună efectuarea unui bilanț aprofundat pentru a indentifica eventualele dezechilibre economice.
O parte din contribuția de asigurări de sănătate (CASS) datorată de programatorii IT va fi suportată de stat, astfel încât acestora să nu le scadă salariul net după transferul contribuțiilor de la angajator la angajat, prevede ordonanța de urgență aprobată astăzi de Guvern.
O parte din contribuția de asigurări de sănătate (CASS) datorată de programatorii IT va fi suportată de stat, astfel încât acestora să nu le scadă salariul net după transferul contribuțiilor de la angajator la angajat, prevede un proiect de ordonanță de urgență lansat în această seară.
Noul ministru de Finanțe, Eugen Teodorovici, renunță la schema de minimis pentru firmele din domeniul IT, pregătită de fostul guvern pentru a preveni reducerea veniturilor programatorilor după transferul contribuțiilor sociale la angajat. Teodorovici pregătește în schimb o ordonanță de urgență cu un ”mecanism de compensare” pentru specialiștii IT, care nu va mai reprezenta ajutor de stat.
Un grup de societăți a prejudiciat bugetul statului cu peste 5 milioane de lei, reprezentând TVA și impozit pe profit, în perioada 2014–2015, printr-un mecanism de fraudare constând în achiziționarea de telefoane mobile și de accesorii din spațiul intracomunitar și comercializarea acestora pe piața internă, prin intermediul unor societăți cu comportament fiscal inadecvat, informează Antifrauda Fiscală.
Guvernul a stabilit, miercuri, un grup de lucru pentru elaborarea unui nou proiect de lege privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, care va fi adoptat până la mijlocul lunii februarie, în urma consultării cu partenerii sociali. Discuțiile pe marginea noului proiect de lege vor începe joi, 14 ianuarie.