Compania canadiană de energie și minerit criptomonede Blockchain Power Trust, proprietarul parcului eolian Dorobanțu, a raportat venituri și un profit operațional în creștere după primele șase luni, inclusiv pe fondul generării primelor monede bitcoin la ferma de minerit din România.
Compania canadiană Blockchain Power Trust a obținut primele monede virtuale la ferma de minerit din România, alimentată cu energia produsă de parcul eolian Dorobanțu, recent achiziționat de la OMV Petrom.
Două companii chineze producătoare de echipamente pentru minerit monede virtuale pregătesc listări la bursa de la Hong Kong și vor să atragă câte 1 miliard de dolari fiecare, ceea ca ve reprezenta un test pentru apetitul investitorilor în domeniul criptomonedelor. Cele două oferte publice inițiale (IPO) pregătite în China ar urma să fie cele mai mari listări legate de moneda virtuale de până acum, la nivel global.
Compania canadiană Blockchain Power Trust, noul proprietar al parcului eolian Dorobanțu, a investit aproximativ 1,8 milioane de dolari în echipamente adiționale pentru mineritul criptomonedelor, mutare prin care va ajunge la o putere instalată de procesare de aproape 28 PH/s la ferma de minerit din România.
Noul proprietar al parcului eolian Dorobanțu, compania canadiană Blockchain Power Trust, va începe să mineze criptomonede în România până la finele acestei luni, canadienii achiziționând în acest sens primul echipament hardware pentru mineritul monedelor virtuale.
Compania canadiană Transeastern Power Trust, având printre fondatori un dezvoltator român de microhidrocentrale, a finalizat achiziția parcului eolian Dorobanțu de la OMV Petrom, energia electrică generată de parcul din Dobrogea, cu o capacitate de 45 MW, urmând să fie folosită pentru mineritul criptomonedelor.
Ministrul Energiei, Toma Petcu, afirmă că productivitatea muncii în minerit a crescut în acest an, comparativ cu anii trecuți, fapt care ar putea duce la majorări de salarii în domeniu, după ce în 2017 s-a reușit creșterea unor sporuri.
A fost creat juridic un fond care, în eventualitatea în care Gabriel Resources va avea câștig de cauză în arbitraj, va fi alimentat cu 7,5% din primii 500 milioane dolari din despăgubirile totale câștigate de companie la Washington (37,5 milioane dolari), plus 2,5% din ceea ce depășește suma de 500 milioane dolari. Acest fond va fi utilizat după eventuala victorie în arbitraj pentru recompensarea managerilor, a angajaților de bază ai companiei și a altor experți care au contribuit la obținerea rezultatului pozitiv, sumele individuale pe care le va încasa fiecare urmând să fie stabilite atunci.
Canadienii de la Gabriel Resources, acționarul majoritar al Roșia Montană Gold Corporation (RMGC), vor cere mâine, la Centrul Internațional de Reglementare a Disputelor privind Investițiile de pe lângă Banca Mondială (ICSID) de la Washington, despăgubiri de 4,4 miliarde de dolari americani (5,7 miliarde de dolari canadieni) de la statul român. Compania acuză încălcarea de către România a tratatelor bilaterale de protejare reciprocă a investițiilor, prin blocarea proiectului minier de la Rosia Montană.
Grupul german Schaeffler produce, la fabrica din Brașov, primul rulment etanș cu role cilindrice de dimensiune mare din lume, destinat industriei mineritului. Cu un diametru exterior de aproape 2 metri și o greutate de peste 7,8 tone, versiunea etanșeizată a rulmentului este concepută special pentru a preveni contaminarea cu materialele desprinse în timpul zdrobirii.
Pe de altă parte, chiar fostul vicepremier și ministru al Economiei, Costin Borc, declara în mai, la Profit LIVE, că ANRM ar trebui să renunțe la secretomania moștenită din comunism cu privire la datele despre rezervele și zăcămintele de resurse naturale ale României, iar aceste date ar trebui să fie accesibile și transparente, pentru că ele îi atrag pe potențialii investitori în acest sector.
Cei trei judecători care formează Tribunalul ce arbitrează litigiul dintre statul român și Gabriel Resources, acționarul majoritar al Roșia Montană Gold Corporation, de la Washington, sunt plătiți cu câte 3.000 de dolari pentru fiecare zi în care se ocupă de această speță.
ANRM plătește cheltuieli de judecată în instanță companiilor miniere care au finalizat lucrări de refacere a mediului după închiderea minelor pe care le-au exploatat. Aceasta deoarece nu poate restitui garanțiile financiare de ecologizare pe care aceste companii le-au constituit la începerea exploatărilor miniere, conform legislației în vigoare, iar companiile dau acum instituția în judecată și câștigă procesele.
Acționarul majoritar al RMGC, compania canadiană Gabriel Resources, a dat statului român deadline până pe 3 decembrie pentru a veni cu 83 de milioane de lei la o majorare de capital a companiei decisă într-o AGA din octombrie, în caz contrar societatea Minvest, controlată de Ministerul Economiei, urmând să-și vadă cota de deținere la RMGC diluată de la 19,3% la sub 1% din acțiuni.
Guvernul a prenotificat Comisiei Europene intenția de a include exploatările Lonea și Lupeni din cadrul CE Hunedoara, aflat în insolvență, în programul de subvenții pentru închiderea minelor competitive și a început discuții cu Direcția Concurență de la Bruxelles, conform unui document prezentat acum de Profit.ro, pentru a declara compania ca "serviciu de interes economic general", pentru ajutoare de stat care să salveze cel mai mare angajator din Valea Jiului.
Anul trecut, Roșia Montană Gold Corporation a raportat la Ministerul Finanțelor Publice o pierdere de 1,33 miliarde lei, de peste 6 ori mai mare decât în 2014, semn că firma a început deja încă din 2015 să-și reevalueze masiv în minus și să-și treacă la cheltuieli și pierderi active aferente proiectului minier eșuat.
Audierea de la Washington va avea loc în aceeași zi în care, la Curtea de Apel Alba Iulia, este programat primul termen al procesului în care RMGC cere suspendarea unor decizii de impunere și executare ale ANAF din vara aceasta, prin care Fiscul a cerut companiei să plătească 27 milioane lei, reprezentând TVA rambursată în 2011-2016, ANAF considerând că firma nu era îndreptățită la acești bani.
Volumul de plăți restante al Complexului Energetic Hunedoara a explodat în primul semestru din 2016, comparativ cu primele 6 luni din 2015, acestea majorându-se cu mai mult de 77%, de la 532,38 la 944,47 milioane lei. Două treimi din această sumă reprezintă datorii la bugetele statului, iar restul – facturi neplătite la furnizori și alți creditori.
RMGC, dezvoltatorul proiectului minier aurifer blocat de la Roșia Montană, a contestat în justiție, luna trecută, deciziile de impunere și de executare ale ANAF din iulie prin care Fiscul a cerut companiei să plătească 27 milioane lei, reprezentând TVA rambursată de către stat către RMGC în perioada 2011-2016, ANAF considerând că firma nu era îndreptățită să i se ramburseze acești bani.
Acțiunile europene au reușit să încheie ședința de tranzacționare de luni cu un ușor avans după ce, pe parcursul sesiunii, au oscilat între creșteri și scăderi. Cotațiile petrolului au pierdut circa 3%, în condițiile în care investitorii au marcat profiturile în urma avansului de săptămâna trecută.
Complexul Energetic Hunedoara se află deja într-o stare de faliment, doar că aceasta nu a fost deocamdată constatată juridic, conform administratorului judiciar. Un argument: măsurile dispuse de conducere în aprilie - 23 iunie 2016 pentru reducerea cheltuielilor și creșterea veniturilor au fost "aproape imperceptibile".
Guvernul discută un scenariu de salvare a Complexului Energetic Hunedoara, aflat în insolvență și sub spectrul falimentului, care prevede darea în plată a minelor de cărbune și a câte unui grup de generare de la termocentralele Mintia și Paroșeni în contul datoriilor către ANAF și Ministerul Finanțelor. Guvernul vrea să convingă Comisia Europeană să accepte acest plan.
Gabriel Resources, acționarul majoritar al Roșia Montană Gold Corporation, contestă o decizie recentă a ANAF prin care Fiscul somează RMGC să plătească 27 milioane lei, reprezentând rambursări de TVA către companie pentru achiziții de servicii de PR, publicitate, promovare și consultanță pe care ANAF le consideră nelegitime.
Un control al ANAF a descoperit că membrii Consiliului de Supraveghere și ai directoratului Complexului Energetic Oltenia au încasat necuvenit, în 2014 și 2015, indemnizații în valoare netă totală de aproape 243.000 lei, iar inspectorii Fiscului au dispus recuperarea acestei sume, plus dobânzi penalizatoare.
Deadline-ul listării la Bursă a Complexului Energetic Oltenia a expirat la finalul lunii trecute, iar acționarii Complexului au fost convocați pentru a prelungi cu un an termenul-limită de listare. Principalele condiții pentru lansarea și finalizarea ofertei publice de acțiuni au rămas neîndeplinite.