Guvernul a făcut în ianuarie plăți de câteva miliarde de lei la contracte pentru înzestrarea armatei, ceea ce a urcat deficitul la 0,5% din PIB, circa 8 miliarde de lei, comparativ cu 0,3% din PIB, 3,7 miliarde de lei, în ianuarie anul trecut, au declarat pentru Profit.ro surse apropiate situației. Un nivel atât de ridicat al deficitului în ianuarie atrage atenția, însă faptul că acesta este determinat în bună măsură de cheltuieli punctuale și nu recurente, este relevant în evaluarea situației bugetului.
Cifra de afaceri a companiilor din piața de ceasuri și bijuterii din România a crescut cu 18% față de 2021 și a fost cu 210% mai mare decât în 2013, până la nivelul record de 2,6 miliarde de lei în 2022, potrivit datelor de la Ministerul Finanțelor.
Beneficiarii de ajutor de stat afectați de creșterea Robor, sprijiniți printr-o schemă de ajutor de minimis de peste 86 milioane lei, a anunțat Ministerul Finanțelor. Un proiect de act normativ prevede insitituirea Schemei de ajutor de minimis pentru sprijinirea beneficiarilor de ajutor de stat, în contextul crizei economice generate de pandemia COVID-19, afectați de creșterea ROBOR. Schema de minimis, cu un buget de 86.560.000 lei, va finanța diferențele de dobândă care nu pot fi acoperite din ajutorul de stat aprobat prin acordurile de finanțare.
Numărul posturilor ocupate în instituții și autorități publice a crescut anul trecut cu 13.871 și a ajuns la final de decembrie 2023 la 1.292.559, potrivit calculelor pe baza datelor la decembrie și a celor anterioare, de care dispune Profit.ro. Creșterea cu numai 13.871 vine după ce pentru primele 11 luni, avansul numărului de bugetari era de 16.542, dar o scădere de 2.671 de posturi în decembrie, determinată în principal de un minus de 2.449 de posturi la MAI, a mai temperat evoluția.
România a împrumutat astăzi de pe piețele financiare 4 miliarde de euro, 2 miliarde prin vânzarea de titluri obișnuite pe 7 ani și alte 2 miliarde de euro prin vânzarea de obligațiuni verzi pe 12 ani. Împrumutul cu obligațiuni verzi este primul astfel de împrumut pentru statul român, conform datelor analizate de Profit.ro. Obligațiunile verzi sunt destinate protejării mediului înconjurător și combaterii schimbărilor climatice. Cu fonduri atrase prin vânzarea de obligațiuni verzi, Guvernul va asigura finanțare pentru proiecte precum dezvoltarea rețelei de transport cu metroul în București și Cluj-Napoca, servicii feroviare integral electrice în principalele zone urbane din România, creșterea eficienței energetice a fondului de clădiri și înființarea de noi zone de păduri urbane, a declarat anterior ministrul Finanțelor, Marcel Boloș.
România a ieșit astăzi pe piețele externe să se împrumute în valută, inclusiv cu o emisiune de obligațiuni verzi, primul astfel de împrumut pentru statul român, conform datelor analizate de Profit.ro. Ministerul Finanțelor vinde obligațiuni în euro pe 7 ani și pe 12 ani, acestea din urmă fiind din categoria celor verzi, destinate protejării mediului înconjurător și combaterii schimbărilor climatice. Cu fonduri atrase prin vânzarea de obligațiuni verzi, Guvernul va asigura finanțare pentru proiecte precum dezvoltarea rețelei de transport cu metroul în București și Cluj-Napoca, servicii feroviare integral electrice în principalele zone urbane din România, creșterea eficienței energetice a fondului de clădiri și înființarea de noi zone de păduri urbane, a declarat anterior ministrul Finanțelor, Marcel Boloș.
Ministerul Finanțelor propune o nouă schemă de ajutor de stat care prevede finanțarea nerambursabilă pentru investiții cu impact major în economia românească, ale căror costuri eligibile depășesc 50 milioane lei.
Faptul că Ministerul Finanțelor a reușit să blocheze, în adunarea generală extraordinară a acționarilor (AGEA) Fondului Proprietatea de marți, aprobarea vânzării deținerilor Fondului la companiile de stat Aeroporturi București, Portul Constanța și Societatea Națională a Sării (Salrom), înscrisă la punctul 3 pe ordinea de zi a AGEA, nu împiedică managerul de fond Franklin Templeton să pregătească astfel de tranzacții în viitor, a transmis administratorul FP.
Ministerul Finanțelor va dezvolta o aplicație mobilă pentru sistemul e-Factură și va analiza posibilitatea deducerii din impozit a costurilor generate de achiziția de echipamente pentru aplicarea noilor sisteme (e-transport, e-factură), în timp ce ANAF va implica mediul de afaceri în elaborarea normelor privind aplicarea impozitului pe microîntreprinderi și va clarifica modul de încadrare în categoria microîntreprinderilor plătitoare de impozit pe venit raportat la modificările introduse prin OUG 115/2023, a anunțat astăzi Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR), aceste măsuri fiind convenite în urma unor discuții derulate marți, la Guvern, cu premierul și reprezentanți ai mai multor instituții.
Șeful instituției, Marcel Boloș, declarase anterior în exclusivitate pentru Profit.ro că MFP va vota în AGA Fondului Proprietatea de marți împotriva tuturor propunerilor puse pe ordinea de zi de administratorul Franklin Templeton.
Ministerul Finanțelor a pregătit o serie de clarificări de natură tehnică privind veniturile din chirii, în contextul în care de la 1 ianuarie a fost introdusă obligația plătitorilor persoane juridice sau alte entități care au obligația de a conduce evidentă contabilă, de a calcula, declara și vira impozitul pe venit. Clarificările vizează plățile făcute în avans până la 31 decembrie 2023, precum și cazurile de plata exclusiv în natură sau de utilizare a garanției pentru plata chiriei.
Începând de azi românii pot investi în titlurile de stat TEZAUR, cu maturități de 1 și 3 ani cu dobânzi anuale de 6% și, respectiv, 6,75%. Titlurile de stat au valoare nominală de 1 leu și sunt în forma dematerializată.
Arieratele bugetului general consolidat au scăzut cu 14,3%, în decembrie 2023, comparativ cu luna precedentă, la 279,97 milioane de lei, de la 326,63 milioane de lei în noiembrie, conform datelor oficiale.
Ministerul Finanțelor a pregătit o serie de clarificări de natură tehnică privind veniturile din chirii, în contextul în care de la 1 ianuarie a fost introdusă obligația plătitorilor persoane juridice sau alte entități care au obligația de a conduce evidentă contabilă, de a calcula, declara și vira impozitul pe venit. Clarificările vizează plățile făcute în avans până la 31 decembrie 2023, precum și cazurile de plata exclusiv în natură sau de utilizare a garanției pentru plata chiriei.
Primele două dintre cele 26 de sisteme noi de scanare cu raze X pentru inspectarea mărfurilor care intră în țară au ajuns în România, a anunțat astăzi ministrul Finanțelor, Marcel Boloș. Ministrul a anunțat din decembrie că birourile vamale de frontieră vor fi dotate în următorii ani cu sisteme de scanare, primele aparate urmând să fie livrate și montate chiar la începutul anului 2024. Achiziția este finanțată cu bani de la buget și cu fonduri europene din PNRR.
Guvernul a semnat ordonanța de urgență care prevede că poate prelua reprezentarea României în litigii internaționale.
Mulți contribuabili au observat că unele facturi, atât primite cât și trimise, au sume diferite în e-Factura față de cele în format fizic. Nu sunt diferețe mari, dar cum de la 1 iulie vor conta doar cele din sistemul Ministerului Finanțelor, sumele se strâng.
e-Factură a depășit astăzi 100 de milioane de facturi încărcate în acest sistem, însă doar ușor peste 25 de milioane sunt facturi transmise de la începutul acestui an, moment de la care a devenit obligatorie raportarea și a facturilor dintre firme (b2b - business to business). În timp ce contribuabilii se confruntă, încă, cu dificultăți la utilizare, iar Centrul Național pentru Informații Financiare (CNIF), centrul IT al Finanțelor și al ANAF, încearcă să rezolve probleme și să aducă îmbunătățiri, Ministerul Finanțelor analizează, după cum a declarat pentru Profit.ro ministrul Marcel Boloș în ianuarie, o posibilă extindere a termenului până la care nu se sancționează cu amendă nerespectarea obligației de raportare și în e-Factură în perioada prevăzută.
Ministerul Finanțelor a emis obligațiuni și certificate de trezorerie pe piața internă în valoare de 1,5 miliarde de lei, peste prospect.
Ministerul Finanțelor a pregătit un proiect de ordonanță de urgență care prevede că poate prelua, în baza unor decizii ale Guvernului, reprezentarea României în litigii internaționale. Obiectivul acestei modificări este ca Finanțele să reprezinte România în dosarul deschis în Belgia de către furnizorul de vaccinuri anticovid Pfizer, măsura fiind "absolut necesară prin raportare la semnalările primite din partea Ministerului Sănătății privind imposibilitatea acestuia de a gestiona dosarul internațional", arată Ministerul Finanțelor. Proiectul prevede și ca actuali, dar și foști oficiali ai statului, precum și oricare instituții solicitate, să sprijine demersul de apărare al României, prin participarea la discuțiile cu avocații sau prin furnizarea oricăror documente cerute.
Reorganizarea Ministerului Finanțelor și a instituțiilor din subordine, ca urmare a desființării posturilor vacante în administrația publică, decisă anul trecut de către Executiv prin asumarea răspunderii în Parlament, ar urma să se desfășoare în luna februarie, potrivit informațiilor primite de către Profit.ro de la ministrul Finanțelor, Marcel Boloș.
Ministerul Finanțelor a făcut două emisiuni de datorie în piața internă, pe 7 și 33 de luni. Titlurile pe termen mai scurt au fost emise la un randament sub dobânda la facilitatea de depozit a BNR, lucru care nu s-a mai întâmplat din iulie 2023.
Guvernul a împrumutat în prima lună din acest an 29,1 miliarde de lei, potrivit calculelor Profit.ro, aproape la jumătate față de recordul din ianuarie anul trecut, când statul a accesat finanțări de 55,3 miliarde de lei. Dacă în ianuarie anul trecut Guvernul a ieșit de două ori pe extern (4 miliarde de dolari și 2 miliarde de euro) și a luat o sumă foarte mare și de pe piața internă, 26,6 miliarde de lei, în ianuarie anul acesta suma împrumutată de pe piața externă este de numai 4 miliarde de dolari, iar cea de pe intern, de 9,8 miliarde de dolari.
Datoria administrației publice (datoria guvernamentală) a crescut, în noiembrie 2023, la 769,907 miliarde lei, față de 753,009 miliarde de lei în luna precedentă, conform datelor publicate de Ministerul Finanțelor.
Guvernul a înregistrat un deficit bugetar de 89,9 miliarde lei pentru anul 2023, 5,68% din PIB, față de deficitul de 80,77 miliarde lei, respectiv 5,76% din PIB, aferent anului 2022, a anunțat astăzi Ministerul Finanțelor.