Necesarul brut de finanțare pentru anul viitor va fi de 9,9% din PIB sau 170 de miliarde de lei, estimează Erste. Deși în scădere față de 2023, nivelul rămâne unul ridicat și va fi nevoie de un context favorabil al piețelor pentru a asigura finanțarea la un cost rezonabil, mai ales că datoria publică a crescut puternic după criza COVID.
Ministerul Finanțelor vrea să majoreze capitalul social al CEC Bank cu 1 miliard de lei prin emiterea de noi acțiuni cu o valoare nominală egală cu valoarea nominală a acțiunilor existente, potrivit proiectului de buget pe anul 2024.
Ministerul Finanțelor estimează pentru acest an un deficit de 5,9% din PIB, în termeni cash, procentaj care, potrivit calculelor Profit.ro, este echivalentul a 93,4 miliarde de lei. Guvernul intenționa să țină deficitul cash în limita de 5,5% din PIB agreată cu Comisia Europeană (CE) și a adoptat în ultimele luni o serie de măsuri pentru a limita cheltuielile, în special cele făcute pe final de an de primari dar și de autorități centrale. Această estimare de 5,9% din PIB (93,4 miliarde de lei), vine după un deficit de numai 4,65% din PIB, respectiv 73,64 miliarde de lei, la final de noiembrie, potrivit informațiilor Profit.ro.
Din 1 ianuarie 2024, Sistemul național RO e-Factura devine obligatoriu pentru operatorii economici care efectuează livrări de bunuri și prestări de servicii care au locul livrării sau prestării în România. Specialiștii Ministerului de Finanțe și ai Agenției Naționale de Administrare Fiscală organizează două webinarii, cu tema RO e-FACTURA, în zilele de 14 și 21 decembrie. Recent a fost publicat și un ghid privind utilizarea sistemului de facturare electronică.
Ministerul Finanțelor, ANAF și CNIF (instituții subordonate) vor introduce anul următor mai multe module de valorificare a datelor coelctate de către Fisc, scopul fiind să obțină la bugetul de stat 10,5 miliarde lei anual din digitalizare. Astfel, de la 1 martie 2024, un modul informatic va ajuta ANAF să folosească datele coelctate prin eFactură, de la 1 aprilie 2024 pe cele prin eCase de marcat, de la 1 septembrie 2024 pe cele prin eTransport, de la 1 august 2024 datele prin eTVA, de la 1 ianuarie 2025 pe cele strânse prin eSigiliu, potrivit unui proiect de ordonanță pregptit de către Ministerul Finanțelor.
Guvernul estimează un deficit bugetar de 86,6 miliarde lei pentru anul 2024, reprezentând 5% din PIB, comparativ cu 5,9% din PIB, cât este indicat pentru anul acesta, nivel peste ținta anunțată anterior ca fiind agreată cu Comisia Europeană, de 5,5% din PIB, potrivit proiectului de buget prezentat acum de către Ministerul Finanțelor. Creșterea economică de anul următor este prognozată la 3,4%. Sume importante de bani primesc Educția, Sănătatea șiTransporturile, ministere cu alocări substanțiale în fiecare an.
Ministerul Finanțelor a majorat la 200 miliarde lei programul indicativ de împrumuturi, a anunțat, la Profit Financial.forum, Ștefan Nanu, director general al direcției Trezorerie și Datorie Publică din cadrul Ministerului Finanțelor.
În contextul implementării cu caracter obligatoriu a sistemului RO e-Factura de la 1 ianuarie 2024, pentru toate livrările de bunuri și prestările de servicii care au loc în România, realizate în relația business-to-business (B2B), MF și ANAF publică un ghid pentru contribuabili care oferă informații esențiale pentru adoptarea și implementarea facturării electronice. Standardizarea sistemului de facturare electronică la nivel internațional are beneficii semnificative în ceea ce privește reducerea fraudei TVA la nivel național și are drept principal scop reducerea pierderilor asociate cu evaziunea fiscală.
Procurorii anticorupție ridică documente, marți, de la Ministerul Finanțelor, din biroul secretarului general adjunct, Ioan-Cristian Purice
Ministerul Finanțelor a pregătit un proiect care aduce modificări ordinului care reglementează condițiile de depunere la unitățile teritoriale ale Ministerului a situațiilor financiare anuale, respectiv a raportărilor contabile anuale întocmite de operatorii economici. Prin prezentul proiect se propune raportarea distinctă a unor cheltuieli precum redevențe, cheltuieli cu locații de gestiune, cheltuieli cu chirii, cheltuieli aferente drepturilor de proprietate intelectuală, cheltuieli de management, cheltuieli de consultanță.
Arieratele bugetului general consolidat au crescut cu 5,7%, în octombrie 2023, comparativ cu luna precedentă, la 300,13 milioane de lei, de la 283,86 milioane de lei în septembrie, conform datelor publicate pe site-ul Ministerului Finanțelor (MF).
Împrumuturile Guvernului după primele 11 luni din acest an au ajus la 189 miliarde de lei, potrivit calculelor Profit.ro. Prin emisiuni de obligațiuni, statul a atras 179 miliarde de lei, la care se adaugă aproape 10 miliarde de lei (aproape 2 miliarde de euro reprezentând o tranșă din PNRR, plasamente private și împrumuturi de la instituții internaționale. Din acest total, de circa 189 miliarde lei, trebuie scăzută, însă, o sumă de aproape 13 miliarde de lei, reprezentând finanțări pe termen scurt, pe care statul le-a luat dar le-a și plătit în cursul acestui an, astfel că rămân circa 176 miliarde lei, sumă care trebuie analizată în contextul anunțului recent al șefului Trezoreriei, Ștefan Nanu, privind majorarea planului de împrumuturi de la 180 de miliarde de lei la 200 miliarde de lei, cu scopul de a prefinanța din necesarul anului 2024.
Birourile vamale de frontieră vor fi dotate în următorii ani cu 26 de sisteme de scanare, primele aparate urmând să fie livrate și montate chiar la începutul anului viitor. Această măsură vine ca parte a unui efort mai larg al Ministerului Finanțelor de a moderniza infrastructura vamală pentru a asigura o gestionare eficientă a frontierelor în interesul securității naționale și a pentru a consolida mecanismele de combatere a contrabandei și fraudei la frontiere, informează Ministerul Finanțelor. Ministerul și AVR au semnat astăzi proiectul pentru achiziția scanerelor și înființarea unui centru de imagistică.
Guvernul a înregistrat la final de noiembrie un deficit bugetar de 4,65% din PIB, 73,64 miliarde de lei, au declarat mai multe surse din zona guvernamentală pentru Profit.ro, și se poziționează astfel destul de bine pentru a se încadra pentru întreg anul în limita de 5,5% din PIB agreată cu Comisia Europeană. Nivelul deficitului la final de noiembrie este un rezultat direct al măsurilor de limitare a chletuielilor din sectorul public, mai ales la autoritățile locale, astfel că aceste măsuri trebuie urmărite cu determinare și în decembrie. O relaxare a controlului cheltuielilor ar însemna, probabil, ratarea țintei de deficit pentru acest an, deja majorată de la nivelul inițial de 4,4%, și ar pune Guvernul în contradicție cu Comisia Europeană și cu piețele financiare, de unde statul se împrumută semnificativ.
Guvernul pregătește schimbări cu scopul de a reduce perioada de timp necesară pentru atragerea de capital, precum și pentru asigurarea unei protecții sporite a acționarilor în societățile listate pe piața reglementată, prin introducerea unor prevederi exprese referitoare la drepturi legate de aplicarea metodei votului cumulativ ale acționarilor care dețin individual sau împreună 5% din capitalul social. De asemenea, vor fi cote minime din perspectiva genului în cadrul organelor de conducere, precum și acordarea, în cadrul procesului de selecție, de prioritate candidatului aparținând sexului subreprezentat.
ANAF a colectat, potrivit informațiilor obținute de Profit.ro, 30,43 miliarde lei în luna noiembrie, cu 723 milioane de lei sub programul de încasări de 31,15 miliade de lei. Deși a rămas în urmă și în noiembrie, trebuie evidențiat că s-a redus semnificativ decalajul lunar față de plan, un aspect pozitiv pentru buget, având în vedere că ultimele două luni din an sunt cruciale pentru încadrarea chiar și în ținta de deficit bugetar majorată de la 4,4% la 5,5%. Informațiile privind colectarea ANAF sunt bazate pe date operative, astfel că pot surveni unele mici modificări. Pentru primele 11 luni, ANAF e în urmă cu 18,32 miliarde de lei.
Numărul posturilor ocupate din sectorul public a crescut și a ajuns în octombrie la 1.289.405, cu 5.206 peste iunie anul acesta și în urcare cu 10.717 comparativ cu decembrie anul trecut, arată date analizate de Profit.ro. Cea mai mare parte a creșterii vine din angajările care au avut loc în învățământ. Între iunie și octombrie, numărul posturilor ocupate în subordinea Ministerului Educației a urcat cu 4.309. Cu angajările din ultimele luni, chair dacă mare parte în Educație, guvernul Ciolacu (instalat în iunie) ajunge la o medie lunară de 1.139 posturi ocupate în plus, peste guvernele Cîțu și Orban I și II, dar mai puțin comparativ cu guvernele Ciucă și Grindeanu/Tudose/Dăncilă.
Numărul maxim de posturi pentru aparatul propriu al Ministerului Finanțelor va crește cu 54, la 2.052, iar cel al ANAF cu 46, la 22.241 de posturi, prevede un proiect de hotărâre de Guvern pregătit de către Ministerul Finanțelor. Posturile în plus sunt necesare pentru noi structuri, a căror înființare a fost decisă în octombrie, cu scopul de a supraveghea cheltuirea banilor de la buget.
Guvernul a aprobat astăzi, la propunerea Ministerului Finanțelor, înființarea Hub-ului Financiar, un centru de servicii și date financiare, fiscale și vamale, care să colecteze, gestioneze și să pună la dispoziția tuturor factorilor interesați informații fiabile, validate și actuale de natură financiară, patrimonială sau în legătură cu banii publici. Acest centru de servicii și date financiare va fi gestionat de către Finanțe prin intermediul actualului Centru Național pentru Informații Financiare (CNIF), aflat tot în subordinea ministerului și responsabil tot de infrastructura IT și serviciile digitale ale instituțiilor din subordinea MF.
Deficitul bugetar a urcat în octombrie cu 6,36 miliarde lei și a ajuns pentru primele zece luni la 62,81 miliarde lei, respectiv 3,97% din PIB față de deficitul de 47,12 miliarde lei, respectiv 3,34% din PIB aferent primelor zece luni ale anului 2022. Deficitul de aproape 4% oferă perspective Guvernului să se încadreze în acest an în limita de 5,5-5,7% pentru întreg anul.
Ministerul Finanțelor a majorat la 200 de miliarde de lei, de la 180 de miliarde de lei anterior, programul indicativ de împrumuturi pentru anul 2023, cu scopul de a prefinanța din necesarul de împrumuturi din anul următor, a declarat la Profit Financial.forum Ștefan Nanu, director general al direcției Trezorerie și Datorie Publică din cadrul Ministerului Finanțelor. Ministerul Finanțelor a atins deja, din noiembrie, necesarul de împrumut stabilit anterior, de 180 de miliarde de lei.
Alin Chitu, secretar de stat în Ministerul Finanțelor, și-a dat demisia.
Investitorii nu s-au îngrămădit în această săptămână să finanțeze statul român. Cererea la ambele licitații a fost sub prospect, în condițiile în care randamentele la titlurile în lei peste 10 ani sunt la peste 7% pe an și cele mai mari din regiune. Mai mult, și randamentele la titlurile în euro au sărit peste cele ale Serbiei, țară cu rating mai slab.
Guvernul a adoptat astăzi o hotărâre pentru a extinde de la 15, în prezent, la 17 numărul membrilor Comitetului Interministerial de Finanțări, Garanții și Asigurări (CIFGA), sub coordonarea căruia se află "activitatea de stimulare a dezvoltării sectoriale și regionale precum și susținerea strategiei naționale de export" a Exim Banca Românească. Cele două posturi în plus au fost cerute de către Ministerul Finanțelor, instituție care va și numi reprezentanți în funcțiile respective. Potrivit unui document analizat de Profit.ro, veniturile anuale încasate de un membru al CIFGA se ridică la 257.916 lei (circa 51.900 euro).
Ministerul Finanțelor a pregătit un proiect de ordonanță care ar urma să aducă unele modificări măsurilor de restricționare a cheltuielilor în sectorul public, adoptate cu aproximativ o lună în urmă. Astfel, pe lângă unele schimbări mai tehnice, vizând accesarea de fonduri europene, primarii ar urma să fie exceptați de la restricția impusă la final de octombrie autorităților locale și centrale de a mai angaja cheltuieli noi de investiții, altele decât cele cu fonduri europene.