Persoanele care denunță fapte de evaziune ar putea primi de anul următor un procent din suma de bani reprezentând fapta de evaziune fiscală, a declarat ministrul Finanțelor, Marcel Boloș. Combaterea evaziunii este una dintre prioritățile Guvernului în ultima perioadă, în contextul în care statul are nevoie să facă rost de bani pentru creșterea unor cheltuieli, cum sunt cele generate de Legea pensiilor și viitoarea lege a salarizării, dar și pentru diminuarea deficitului bugetar în linie cu angajamentele asumate față de Comisia Europeană.
Premierul Marcel Ciolacu va decide în perioada imediat următoare schimbarea din funcții a șefilor mai multor instituții cu atribuții de verificare și control din subordinea Ministerului Finanțelor, mai puțin ANAF, unde anul acesta a fost numit un nou președinte, urmând ca, ulterior, să se procedeze și la o restructurare și reorganizare a acestora, au precizat luni surse guvernamentale.
Ministerul Finanțelor a pregătit un proiect de hotărâre pentru a extinde de la 15 în prezent la 17 numărul membrilor Comitetului Interministerial de Finanțări, Garanții și Asigurări (CIFGA), sub coordonarea căruia se află "activitatea de stimulare a dezvoltării sectoriale și regionale precum și susținerea strategiei naționale de export" a Exim Banca Românească. Potrivit unui document, veniturile anuale încasate de un membru al CIFGA se ridică la 257.916 lei (cca 51.900 euro).
Ministerul Finanțelor a pregătit înființarea Hub-ului Financiar, un centru de servicii și date financiare, fiscale și vamale, care să colecteze, gestioneze și să pună la dispoziția tuturor factorilor interesați informații fiabile, validate și actuale de natură financiară, patrimonială sau în legătură cu banii publici. Acest centru de servicii și date financiare va fi gestionat de către Finanțe prin intermediul actualului Centru Național pentru Informații Financiare (CNIF), aflat tot în subordinea ministerului și responsabil tot de infrastructura IT și serviciile digitale ale instituțiilor din subordinea MF.
Ministerul Finanțelor a selectat conducerea Băncii de Investiții și Dezvoltare, o instituție financiară care urmează să susțină dezvoltarea economică și socială, competitivitatea și inovarea. Instituția de credit își va desfășura activitatea sub supravegherea Băncii Naționale a României. Președintele directoratului este Sandu Dănuț-Leonard, iar membri sunt Nicolescu Raluca-Ana-Maria și Kubinschi Florian-Raimund. În fruntea Consiliului de Supraveghere se va afla Nanu Ștefan, președinte, alături de alți șase membri.
Ministerul Finanțelor a ratat licitația pentru titlurile scadente în 2038, care în vară atrăgeau subscrieri de miliarde de lei din partea investitorilor, mai ales a celor străini. Randamentele la 10 ani au crescut în ultima săptămână în cazul României și au depășit nivelul celor din Ungaria.
Unul dintre motivele pentru care pe un segment nivelul de impozitare este redus, față de cifra de afaceri, este cel al companiilor aflate pe pierdere.
Ministerul Finanțelor a împrumutat de mai bine de două ori peste țintă din piața internă, profitând de cererea mare din partea investitorilor și scăderea randamentelor.
Împrumuturile contractate de către Guvern au trecut de 174 miliarde de lei pentru primele zece luni din acest an, în contextul în care necesarul brut de împrumut a fost majorat la început de octombrie de la 160 miliarde lei (anunțat la început de an) la 180 de miliarde de lei, pentru a acoperi un deficit bugetar mai mare decât a fost anticipat. Din cele 174 miliarde, însă, 13 miliarde de lei sunt finanțări luate de stat cu termene de plată tot în cursul acestui an, inclusiv prin vânzarea în luna iulie de titluri în valoare de 8 miliarde de lei cu maturitate de numai două luni, relevă date analizate de Profit.ro. Fără cele 13 miliarde de lei, sumele atrase de către stat se ridică la 161 miliarde de lei.
Senatul a respins creșterea unor salarii în Ministerul Finanțelor și instituțiile subordonate prin egalizare a remunerațiilor tuturor angajaților la nivelurile mai ridicate obținute de o parte a personalului în urma unor procese în instanță. Abrogarea prevederii a fost introdusă prin amendament la proiectul de lege pentru aprobarea ordonanței Guvernului prin care s-a decis egalizarea. Similar, tot prin amendamente, senatorii au abrogat și prevederi care introduceau control al ANAF asupra achizițiilor autorităților locale.
Cheltuielile salariale lunare ale Ministerului Finanțelor și instituțiilor subordonate, inclusiv ANAF, ar crește cu circa 7% raportat la luna octombrie, ca urmare a aplicării ordonanței de egalizare a salariilor la nivelurile mai ridicate obținute deja de unii angajați prin procese în instanță. În pofida acestei creșteri a cheltuielilor, Finanțele și instituțiile din subordine nu ar depăși bugetul stabilit pentru 2023, motivul fiind plecările de personal către alte ministere, unde câștigurile salariale sunt mai ridicate.
Ministerul Finanțelor a inițiat o licitație pentru achiziționarea de echipamente în vederea modernizării serviciilor de comunicație din rețeaua internă de voce și date a instituției, obiectivul fiind asigurarea bunei funcționări a serviciilor informatice suport pentru aplicațiile informatice portalizate în contextul mai larg al infrastructurii MF/ANAF.
Bugetul a înregistrat un deficit, suma cu care cheltuielile depășesc veniturile, de 56,46 miliarde lei, respectiv 3,55% din PIB, în primele nouă luni ale anului 2023, față de deficitul de 41,7 miliarde lei, respectiv 2,96% din PIB aferent primelor nouă luni ale anului 2022. Profit.ro a anunțat în urmă cu două săptămâni deficitul bugetar. Guvernul încearcă să țină cheltuielile sub control, în contextul unor venituri semnificativ sub program, și a renunțat să mai facă vreo rectificare bugetară anul acesta, rectificare care ar fi fost negativă.
O comisie a Senatului a adoptat un amendament pentru aborgarea majorării salariilor din ANAF și Ministerul Finanțelor. Salariile unui număr semnificativ de angajați din ANAF și Finanțe ar trebui să crească, după ce Guvernul a adoptat la început de octombrie o ordonanță care, printre altele, prevede egalizarea tuturor salariilor la nivelul unor remunerații mai ridicate aflate în plată după ce unii angajați au câștigat în trecut în instanță drepturi salariale suplimentare. De asemenea, amendamente votate de aceeași comisie ar elimina o serie de măsuri din ordonanță pentru controlul cheltuielilor și achizițiilor autorităților locale de către Ministerul Finanțelor, inclusiv prin intermediul ANAF.
Guvernul ia în calcul să nu mai efectueze în acest an o rectificare bugetară, o premieră având în vedere că era și singura programată pentru 2023, și să regleze situația prin Fondul de rezervă. Informația, inițial disponibilă din surse guvernamentale, a fost confirmată pentru Profit.ro de către ministrul Finanțelor, Marcel Boloș.
Fondurile de pensii din România au o expunere echivalentă cu 90 de milioane de euro pe obligațiunile emise de către Banca Internațională de Investiții (BII), una dintre cele două bănci legate de Rusia la care România a fost acționar până recent, în timp ce fondurile mutuale și companiile de asigurări dețin titluri de 40 milioane euro, a declarat pentru Profit.ro ministrul Finanțelor, Marcel Boloș.
Banca Internațională de Investiții (BII), una dintre cele două bănci legate de Rusia la care România a fost acționar până recent, nu a plătit în octombrie 340 milioane de lei în contul unei emisiuni de obligațiuni ajunsă la scadență, au declarat, pentru Profit.ro surse apropiate situației.
Deficitul bugetar al României ar putea crește, în acest an, până la 5,7%, ca urmare a implementării legii privind măsurile fiscal-bugetare pentru care Guvernul și-a angajat răspunderea în Parlament, spune premierul Marcel Ciolacu.
Deficitul bugetar a crescut în luna septembrie într-un ritm mai alert și a ajuns la 3,56%, iar Ministerul Finanțelor, deși este mulțumit de modul în care au încetinit în general cheltuielile statului, pregătește o restricție majoră pentru autoritățile locale care obișnuiesc să cheltuiască pe final de an sume foarte mari de bani, de ordinul miliardelor de lei, pe diverse bunuri și servicii, doar să nu rămână cu bani necheltuiți pe care să îi returneze la buget, a declarat, într-un interviu acordat Proft.ro, ministrul Finanțelor, Marcel Boloș. Profit.ro a scris recent că în 7 din ultimii 10 ani, deficitul bugetar din noiembrie și decembrie a fost de peste 2% din PIB, alimentat de obiceiul ordonatorilor de credite de a cheltui tot ce pot din bugetul alocat, chiar și pe achiziții care nu sunt necesare.
Anul trecut, Antifrauda și Inspecția Fiscală, ambele parte a ANAF, au redactat sute de sesizări penale, cu o valoare a prejudiciilor estimată la peste 1 miliard de lei.
România nu a mai avut parte de o rectificare negativă (cu reducere de venituri) din anul 2020, un an atipic, care nu poate fi folosit pentru comparații, întrucât la momentul respectiv, din cauza pandemiei, statul a dat firmelor posibilitatea să amâne plata taxelor, fiind asumat un impact bugetar negativ pentru a ține în picioare economia. Anterior, rectificare cu tăiere de venituri a mai fost în 2010, cel mai greu al al crizei financiare, când au fost tăiate salariile în sectorul public.
Conducerea ANAF vrea să mute, în anul în care au loc alegerile europarlamentare, locale, parlamentare și prezidențiale, aproximativ 1.000 de companii de la Direcția Generală a Marilor Contribuabili (DGAMC) la administrațiile județene ale ANAF, potrivit informațiilor obținute pe surse de Profit.ro. În subordinea DGAMC se află companii mari, inclusiv multinaționale și bănci, pentru a căror administrare fiscală este necesar personal cu un nivel de pregătire mai complex față de alte direcții. Mutarea unor astfel de companii mari, chiar și dacă acestea vor fi preponderent doar companii românești, ridică semne de întrebare și riscul ca acestea să devină "cotizanți" la pușculițele partidelor de guvernare într-un an cu patru runde de alegeri, în care cheltuielile electorale vor fi foarte ridicate.
Ministerul Finanțelor a calculat un necesar de împrumuturi de 180 de miliarde de lei pentru acest an, în creștere de la 160 de miliarde de lei anunțat la începutul anului, ceea ce înseamnă că împrumuturile aferente deficitului bugetar urcă de la circa 68 miliarde de lei (4,4% din PIB) la circa 88 miliarde lei (aproxiamtiv 5,5% din PIB). Profit.ro a scris încă din iulie că necesarul brut de finanțare al Guvernului - suma pe care statul trebuie să o împrumute pentru a acoperi deficitul bugetar, dar și rostogolirea datoriei vechi ce vine la plată - poate ajunge pentru acest an la un nivel record, posibil aproape de 180 de miliarde de lei, în contextul în care deficitul urma să fie majorat la 5,5% din PIB.
Datoria administrației publice (datoria guvernamentală) a crescut, în iulie 2023, la 733,87 miliarde lei, față de 724,76 miliarde de lei în luna precedentă, conform datelor publicate de Ministerul Finanțelor.
Arieratele bugetului general consolidat au crescut cu 8,27%, în august 2023, comparativ cu luna precedentă, la 306,24 milioane de lei, de la 282,84 milioane de lei în iulie, conform datelor publicate pe site-ul Ministerului Finanțelor (MF).