Premierul Marcel Ciolacu a afirmat că nu dosarul cu vaccinurile anti-COVID este cel mai important și a susținut că statul român trebuie să facă „o analiză pe cifre, pe comparații, pe fiecare spital, pe întreg sistemul de sănătate” în legătură cu faptul că România a fost pe primul loc în lume în timpul pandemiei la mortalitate excesivă, scrie G4Media.
Recensământul populației din România s-a încheiat, iar primele rezultate vin de la cel mai renumit serviciu de spionaj din lume. Potrivit CIA The World Factbook, România a urcat pe locul 2 mondial la rata mortalității și coboară în coada clasamentului mondial la natalitate. Oficiali din Guvernul României confirmă informațiile și vorbesc despre "un declin demografic fără precedent".
Octombrie 2021 (vârful valului IV) a fost luna cu cea mai mare mortalitate pe timp de pace din istoria României. Numărul total al deceselor a urcat la aproape 45 de mii, mai mult decât dublu față de nivelul normal. Oficial, doar 10 mii de decese Covid au fost raportate de autorități în luna respectivă.
Ministrul Sănătății, Ioana Mihăilă, susține că există diferențe între numărul de decese cauzate de COVID-19 raportate în Corona Forms și alte baze de date de raportare, precizând că în această situație s-a ajuns printr-o sumă de erori umane.
Pandemia de Covid-19 a provocat aproximativ 6,9 milioane de decese la nivel global, mai mult decât dublu comparativ cu cifrele raportate oficial de autorități, potrivit unei noi analize a Institutului pentru Metrică și Evaluare a Sănătății (IHME) de la Universitatea din Washington. În România, numărul deceselor cauzate de infecțiile cu noul coronavirus ar fi de trei ori mai mare decât indică datele oficiale.
Comisia Europeană a publicat cifre provizorii privind accidentele rutiere mortale din anul 2020. Potrivit estimărilor, 18 800 de persoane și-au pierdut viața în urma unui accident rutier în cursul anului trecut, o scădere anuală fără precedent de 17 % față de 2019. Aceasta înseamnă că un număr de 4 000 de vieți au fost cruțate pe drumurile din UE în 2020 în comparație cu anul 2019.
În luna noiembrie a anului trecut, România a înregistrat cea mai înaltă mortalitate lunară de la cel de-al doilea Război Mondial, a declarat luni medicul Alexandru Rafila, vicepreședinte al Camerei Deputaților, în deschiderea videoconferinței Profit Health.forum.
Pentru prima dată în ultimele 8 luni, în ianuarie, numărul deceselor puse de autorități pe seama Covid au fost majoritare în numărul de morți excedentare comparativ cu media lunilor ianuarie din cei zece ani precedenți. Astfel, în luna ianuarie, Institutul Național de Statistică (INS) a raportat un număr de 28.390 de decese, cu 3.687 mai multe decât media lunii ianuarie din 2011-2020. Dintre acestea, autoritățile au pus pe seama Covid 2.568 decese, echivalentul unui procent de 69,6% din total decese în exces.
Mortalitatea în luna noiembrie 2020 a atins un nivel record, neînregistrat în ultimii 10 ani și probabil niciodată în istorie, de 34.769 decese, cu 64% mai mare decât media lunilor noiembrie ale ultimelor 9 ani. Mai puțin de o treime din numărul deceselor în exces au fost puse de autorități pe seama Covid, ceea ce înseamnă că s-a respectat regula din cele 3 luni precedente: la 1 deces pus pe seama Covid, alte 2 decese au fost cauzate suplimentar, comparativ cu anii precedenți, de măsurile anti-Covid, de limitarea accesului pacienților la servicii medicale, în special prin acte normative adoptate în perioada stării de urgență, dar și după.
Luna octombrie a acestui an a fost a doua cea mai mortală lună din ultimul deceniu, după ianuarie 2017, mortalitatea înregistrată fiind cu peste 27% mai ridicată decât media lunilor octombrie din ultimii 9 ani precedenți. Din cele 5.897 decese în exces numai 2.143 au fost puse de autorități pe seama COVID-19 în această perioadă, respectându-se regula din cele 3 luni anterioare: la un deces pus pe seama Covid, alte două decese au fost cauzate suplimentar, comparativ cu anii precedenți, de măsurile anti-Covid, de limitarea accesului pacienților la servicii medicale, în special prin acte normative adoptate în perioada stării de urgență, dar și după.
Tendința de majorare considerabilă a mortalității înregistrată pe lunile de vară a continuat și în septembrie, când au fost înregistrate, potrivit Institutului Național de Statistică (INS) aproape 22.000 de decese, cu aproape 3.300 (sau 18%) peste media lunară a celor raportate în lunile septembrie ale celor 9 ani precedenți, din care numai 1.204 au fost puse oficial de autorități pe seama Covid-19. Și asta în pofida faptului că INS și-a detaliat, pentru prima dată, modalitatea de raportare, explicând că o parte din decesele înregistrate lunar sunt decese produse în luna precedentă celei de referință sau chiar mai vechi.
Concentrarea resurselor financiare și medicale aproape exclusiv pentru combaterea pandemiei de Coronavirus, dar și panica indusă de retorica guvernamentală și de mass-media care a îndepărtat populația de spitale, au făcut mai multe victime decât Covid-19 în primele 6 luni de pandemie. Situația s-a agravat mai ales în lunile de vară, în care s-a atins un nivel al mortalității record, specific lunilor de iarnă. Cel puțin așa reiese din datele Institutului Național de Statistică (INS), potrivit cărora, în perioada iunie-august în România s-au înregistrat 7.441 decese în plus față de media ultimilor 9 ani, din care mai puțin de o treime, 2.291, puse oficial de autorități pe seama Covid-19.
Numărul de decese lunare în exces față de media ultimilor 9 ani precedenți s-a dublat practic în luna iulie comparativ cu luna iunie, din cele 2.459 de decese excedentare, doar 692 fiind oficial puse pe seama Covid-19. Datele raportate de Institutul Național de Statistică (INS) arată fie că numărul de morți puși pe seama Covid a fost subevaluat de autorități, fie că victimele colaterale ale măsurilor de carantinare a populației și economiei au fost mult mai numeroase, fie ambele.
România a înregistrat în primele 4 luni de pandemie a Coronavirusului (martie-iunie 2020) un număr cu 665 de decese mai redus decât în media perioadelor similare ale ultimilor 9 ani precedenți, arată datele Institutului Național de Statistică (INS). Din păcate, luna iunie a adus un exces de mortalitate de peste 1.230 de persoane comparativ cu media lunară a celor 9 ani precedenți, în condițiile în care autoritățile au raportat pentru acea lună doar un număr de 370 de decese puse pe seama COVID-19.
Carantinarea generalizată a populației a avut efecte limitate, a diminuat răspândirea virusului și a contribuit pozitiv la gradul de recuperare a pacienților, însă nu a redus nici mortalitatea, nici numărul de cazuri severe, este concluzia unui studiu comparativ a măsurilor antiepidemie luate în de cele mai afectate 50 de state publicat de The Lancet.
România a avut și în 2018 cea mai mare rată a mortalității infantile din Uniunea Europeană, cu 6 decese la 1.000 de nașteri vii, aproape dublu față de o rată a mortalității infantile de 3,4 decese la 1.000 de nașteri vii în Uniunea Europeană, arată datele publicate luni de Eurostat.
Populația României a continuat scăderea din cauze demografice, iar declinul s-a accentuat în ianuarie, când s-au pierdut 9.867 de locuitori, față de 6.495 în aceeași lună a anului 2018, în principal din cauza creșterii mortalității, arată datele publicate, luni, de Institutul Național de Statistică (INS).
Populația României a continuat scăderea din cauze demografice, dar declinul s-a redus în ianuarie, când s-au pierdut 6.495 de locuitori, mai puțini decât în aceeași lună a anului trecut, această situație fiind generată în principal de o reducere a mortalității, arată datele publicate vineri de Institutul Național de Statistică (INS).
Rata mortalității în Uniunea Europeană a fost, în anul 2015, de 1.036 de decese la 100.000 de locuitori, statele membre cu cea mai ridicată rată a mortalității fiind Bulgaria (1.660 de decese la 100.000 de locuitori), urmată de România (1.530 de decese la 100.000 de locuitori) și Ungaria (1.500 de decese la 100.000 de locuitori), arată datele publicate miercuri de Eurostat.