Banca Națională a României a redus dobânda cheie de la 2% la 1,75%, a doua reducere de dobândă de la începerea pandemiei COVID 19. BNR a redus și dobânda la depozite și rata Lombard și a decis să continue operațiunile de injecție a lichidității prin repo și achiziții de titluri de stat din piața secundară. Banca centrală spune că incertitudinile sunt "neobișnuit de înalte", având în vedere șocul economic "fără precedent", și vin nu doar din pandemie și măsurile de restricție, ci și dn politica fiscală și legislația care vizează sectorul bancar.
Banca Națională a României a furnizat 13 miliarde de lei zilnic băncilor prin operațiuni repo bilaterale în ultima lună și jumătate și a cumpărat titluri de stat de 3,1 miliarde de lei, potrivit unei declarații de presă a guvernatorului BNR, a doua de la declanșarea stării de urgență la mijlocul lunii martie.
Guvernatorul Mugur Isărescu spune că a fost depășită cea mai grea perioadă pentru sistemul financiar. Retragerile de numerar au atins un nivel record la jumătatea lunii, însă acum au revenit la normal. Totodată cursul de schimb s-a stabilizat și dobânzile au scăzut după deciziile băncii centrale.
Guvernatorul Mugur Isărescu prezintă o prognoză mai bună privind inflația, dar avertizează din nou asupra problemei “acute” a deficitelor fiscale și contului curent în creștere și spune că rezolvarea este 100% politică și nu monetară.
Guvernatorul Băncii Naționale a României reia avertismentele cu privire la situația fiscală a țării, în condițiile în care legea votată în Parlament anul trecut la inițiativa PSD prevede o majorare a pensiilor cu 40% din septembrie. Isărescu spune că situația trebuie evaluată în funcție de mersul economiei și de mediul extern, dar că trebuie privit și la mesajele pe care le dau agențiile de rating și instituțiile internaționale.
Guvernatorul Mugur Isărescu spune că leul s-a apreciat după demiterea Guvernului PNL Orban pentru că un client din piață a vândut valută într-o perioadă de deficit de lichiditate. Totodată, moneda națională este mai atractivă decât alte monede din regiune pentru că este mai aproape de un nivel real pozitiv, explică Isărescu.
Guvernatorul Băncii Naționale a României atrage din nou atenția asupra situației fiscale și recomandă o ajutare graduală a deficitului bugetar. La orizont este o majorare cu 40% a punctului de pensie începând cu luna septembrie, de care guvernul PNL a anunțat că nu se atinge în an electoral. Mugur Isărescu spune că nu trebuie făcută o obsesie pentru o cifră biblică și că, atunci când economia crește cu 4%, ceva atât de important precum pensiile nu poate să crească cu 40%.
Deși a slăbit în termeni nominali față de euro și a fost înconjurat de o aversiune extremă și de predicții negative la început de an, leul românesc a păstrat o depreciere moderată până la final de 2019, iar diferențialul de dobândă pozitiv a transformat pozițiile pe moneda națională în pariu câștigător pentru anul în curs. Un studiu de caz pe un portofoliu în marjă arată că slăbirea leului a fost surmontată de randamentele superioare oferite de piața dobânzilor din România.
După ce jucători activi pe piața de la Londra au imprimat o mișcare de depreciere brutală ieri după închiderea pieței valutare din România, astăzi, pe o piață mai lichidă întregul impuls a fost anulat. Cursul de schimb ajuns în jurul orei 13.00 în zona de 4,78 lei/acțiune, pe fondul și unor declarații ale guvernatorului BNR Mugur Isărescu ce ar putea fi interpretate drept un mesaj de apărare a leului prin intervenții în piață. Dacă deficitul bugetar este 4,4%, „terminăm discuția cu cursul de schimb”, a afirmat acesta.
Guvernatorul Mugur Isărescu spune că discuțiile despre deprecierea cursului de schimb nu-și au rostul câtă vreme 80% din deficitul extern este generat de deficitul bugetar. Isărescu îndeamnă la calm și spune că sunt resurse în piață pentru finanțarea deficitului și că abordarea guvernului de a plăti arieratele este una corectă.
Guvernatorul BNR spune că în România este nevoie de încheierea stării de conflict între debitori și creditori și stabilitate legislativă pentru a face din creditare o alternativă pentru stimularea creșterii economice, după ce în ultimii ani a fost utilizată extensiv calea fiscală.
Guvernatorul BNR avertizează din nou asupra situației finanțelor publice și cere un compromis între ciclul economic și cel politic pentru a evita o corecție mai dură a economiei care să fie impuse de piețe.
Prima ședință a noului Consiliu de Administrație al Băncii Naționale a României arată aceleași îngrijorări cu privire la poziția macro-economică a României din ultima perioadă, potrivit minutelor publicate. Adâncirea deficitului extern reprezintă tema principală a discuțiilor, iar banca centrală notează și evoluțiile din domeniul companiilor, care pierd din competitivitate ca urmare a creșterilor de salarii, pe fondul unei stabilități a leului în raport cu monedele din regiune. Totodată, conducerea BNR avertizează și cu privire la situația bugetului de stat, unde va fi nevoie de ajustări pentru a face loc majorărilor de pensii de anul viitor, ceea ce înseamnă că vor fi tăiați bani de la investiții. Totodată, deficitul bugetar ridicat ar putea atrage costuri mai mari de finanțare interne și externe.
Banca Națională a României a redus de la 4,2% la 3,8% prognoza privind inflația la finele lunii decembrie 2019 și de la 3,4% la 3,1% prognoza pentru anul 2020, pe fondul scăderii prețului legumelor, petrolului și gazelor din ultima perioadă. Guvernatorul spune că inflația ar putea veni chiar mai aproape de ținta de maximum 3,5% în acest an dacă petrolul va continua să se ieftinească.
Președintele PNL, Ludovic Orban, s-a întâlnit luni cu guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.
Guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, le cere specialiștilor din institutele de cercetări să fie mai activi în dezbaterea publică pentru a contrabalansa valul populist și a diminua impactul exagerărilor caracteristice perioadelor electorale.
Guvernatorul Mugur Isărescu spune că nu se așteaptă ca într-un an electoral să existe ajustări importante ale politicii fiscale, dar că acestea sunt necesare pentru ajustarea dezechilibrului extern, în condițiile în care echilibrarea nu se poate face doar printr-o depreciere a monedei naționale.
Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, va primi titlul de cetățean de onoare al Bucureștiului la propunerea primarului general Gabriela Firea, conform unui proiect de hotărâre adoptat în ședința de marți a Consiliului General al Municipiului București.
Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, poate primi titlul de cetățean de onoare al Bucureștiului la propunerea primarului general Gabriela Firea, potrivit unui proiect care se află pe ordinea de zi a ședinței de Consiliu General de pe 17 septembrie.
Guvernatorul Mugur Isărescu spune că dinamica creditului este în scădere în principal ca urmare a limitării gradului de îndatorare pentru creditele acordate persoanelor fizice începând cu acest an.
Guvernatorul Mugur Isărescu spune că dominant este acum contextul internațional în deciziile băncii centrale și a subliniat din nou că în România au intrat investiții de portofoliu și că BNR nu dorește aprecierea leului. Isărescu chiar a indicat că un miliard din creșterea rezervei vine din alte surse, adică din intervențiile băncii centrale.
Banca Națională a României estimează că inflația va rămâne peste intervalul țintă de 1,5-3,5% până la finele acestui an și că va reintra în acesta abia de anul viitor. Guvernatorul Mugur Isărescu adaugă, însă, că nu este exclusă posibilitatea ca inflația să intre în țintă, "cu noroc", prin scădera prețului internațional al petrolului, la fel cum s-a întâmplat în 2018.
Consilierul guvernatorului BNR, Lucian Croitoru, critică faptul că socialiștii au condiționat susținerea pentru Ursula von der Leyen la președinția Comisiei Europene de alocarea a jumătate din posturile de comisar pentru femei, el pronunțându-se pentru criteriul competenței, cu argumentul că ”acest criteriu al structurii pe sexe, utilizat impropriu, a început să afecteze maximizarea performanței și în universități, și în băncile centrale”.
Băncile au un excedent de bani din depozite pe care nu îi pot plasa în credite, mai ales din cauza numărului mic de firme bancabile, dar și a prudenței exagerate a băncilor care „suflă și-n iaurt”, totul pe fondul unei lipse de încredere la nivelul economiei, așa că banii se duc spre finanțarea datoriei publice, explică guvernatorul Mugur Isărescu.
Faptul că Guvernul a depășit deja planul de împrumut pe piețele externe pe tot anul, cu cele 2 miliarde de euro atrase ieri prin eurobonduri, după o altă emisiune de 3 miliarde de euro în martie, nu este o problemă în sine, consideră guvernatorul BNR, Mugur Isărescu. Problematice în îndatorarea țării sunt destinațiile date acestor banilor luați pentru finanțarea deficitului și tendința de creștere a datoriei pe termen scurt.