Multinaționalele și marile companii cu o cifră de afaceri mai mare de 750 milioane de euro vor plăti un impozit pe profit de 15%, indiferent unde își desfășoară activitatea.
Peste 40% dintre companiile multinaționale care au participat la un studiul efectuat de Banca Centrală Europeană se așteaptă să-și mute producția în țări mai prietenoase din punct de vedere politic, riscurile legate de China fiind percepute ca principalul motiv de îngrijorare, se arată în buletinul economic publicat luni de BCE, transmite Reuters.
Guvernul urmează să introducă un impozit suplimentar de 15% companiilor multinaționale. În realitate, se introduc două impozite: „suplimentar” și „suplimentar național”. Este vorba despre cunoscuta revoluție în domeniul impozitării în urma unui acord încheiat cu OCDE. În acest sens, practic se transpune o directivă europeană (2022/2523).
Principalele companii locale ale E.ON, din sectorul furnizării și distribuției de energie și gaze, au înregistrat pierderi masive anul trecut, de sute de milioane de lei, și, dacă măsura convenită de principiu acum în coaliție ar fi fost în vigoare, ar fi fost nevoite să cedeze statului 1% din cifrele de afaceri.
Ministrul Transporturilor, social-democratul Sorin Grindeanu, a declarat că, personal, este de acord cu impozitarea multinaționalelor pe cifra de afaceri și că, în calitate de ”om de stânga”, este de acord cu taxa pe lux. Ministrul a explicat că, dacă România nu se va încadra în ținta de deficit, va plăti o amendă de 0,5% din PIB, iar acest lucru ar afecta lucrările mari de infrastructură.
Gradul de îndatorare al celor mai mari companii din lume este în creștere și a atins un nou record, dar creșterea ratelor dobânzilor le va face pe acestea să fie mai reticente în a se împrumuta, potrivit raportului anual al Janus Henderson publicat miercuri, transmite boursorama.com.
Trei sferturi dintre cele mai profitabile multinaționale străine sunt încă în Rusia, potrivit cercetărilor efectuate de grupul activist B4Ukraine, o coaliție de organizații ucrainene și internaționale ale societății civile
Parlamentul European a votat o rezoluție prin care denunță veto-ul ungar împotriva impozitului minim pentru multinaționale și cere renunțarea la unanimitatea în materie de fiscalitate pentru a ocoli acest blocaj, potrivit boursorama.com.
Liderul social-democrat Marcel Cioalcu este de părere că este nevoie de ”discuție instituțională” între statul român și companiile multinaționale, pentru ca acestea să nu mai exporte capitalul și să își trateze cu ”respect” salariații, deși admite că firmele respective plătesc impozite mari pe muncă.
Polonia și Ungaria și-au exprimat opoziția față de o adoptare rapidă în dreptul european a unui un impozit minim global de 15% pe profiturile multinaționalelor, una din prioritățile președinției franceze a UE, informează AFP.
Directiva privind nivelul minim de impozitare pentru grupurile multinaționale din UE este un obiectiv prioritar pentru România, iar autoritățile vor pregăti toate măsurile necesare implementării acesteia chiar de la 1 ianuarie 2023, dată până la care noile reguli privind impozitarea marilor companii ar urma să fie transpuse în legislația UE, a transmis ministrul Finanțelor, Adrian Câciu, după ce a participat, marți, la o reuniune a Consiliului Afaceri Economice și Financiare (Ecofin). Directiva asigură o cotă minimă efectivă de impozitare de 15% pentru activitățile globale ale multinaționalelor.
Ungaria a fost de acord să se alăture acordului privind un impozit minim global pe profitul multinaționalelor deoarece condițiile pe care le-a propus, inclusiv o perioadă de tranziție de zece ani, au fost îndeplinite, a anunțat ministrul de Finanțe Mihaly Varga, transmite Reuters.
Administrația Biden le-a propus partenerilor săi din Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică să stabilească la 15% „cel puțin” rata impozitului pe profiturile multinaționale, a declarat Trezoreria SUA într-un comunicat de presă, relatează AFP.
Uniunea Europeană face progrese cu noua legislație care forțează multinaționalele să dezvăluie plata taxelor, impozitelor și activitățile fiscale pentru fiecare stat membru, informează publicația Irish Times și DPA.
Mari proprietari de clădiri de birouri din România sunt indicați în piață că s-ar folosi de o clauză contractuală care obligă corporații chiriașe la plata integrală a chiriei, uneori pe ani întregi, pentru a le determina să nu plece din sediile pe care le ocupă. Ca răspuns, în actualul context influențat de pandemie, tot mai mulți chiriași ies cu spații la subînchiriat, iar unii sunt dispuși chiar să rezilieze contractele.
Elvețienii urmează să decidă prin referendum, duminică, dacă multinaționalele cu sediul în țara lor trebuie să facă mai mult pentru a garanta respectarea drepturilor omului în activitățile lor în străinătate, dar și în cele ale furnizorilor lor și chiar ale partenerilor comerciali, transmite AFP.
Multinaționalale prezente în România au apelat într-o măsură mult mai ridicată la finanțări de la băncile locale în ultimele luni, în contextul în care criza declanșată la nivel global de pandemia de coronavirus le-a îngreunat în multe cazuri accesul la împrumuturile cu care erau obișnuite anterior, cele acordate de grupurile mamă, a declarat Florin Ilie, Deputy CEO & Head of Wholesale Banking, ING Bank România. Creditarea în România, acum afectată și de noua criză, este încă mult sub potențialul economiei.
Comisarul pentru piață internă și servicii al Uniunii Europene, Thierry Breton, a declarat luni că Uniunea Europeană va lua măsuri dacă discuțiile la nivelul Organizației pentru Cooperare Economică și Dezvoltare (OCDE) referitoare la impozitarea companiilor multinaționale de tipul Amazon și Google nu vor da rezultate. Ministrul francez al Economiei a anunțat separat că speră ca Franța și SUA să ajungă până miercuri la un acord referitor la taxarea companiilor din sectorul tehnologiei, transmite Reuters.
Regiunea formată din județele din Oltenia, administrată de ANAF de la Craiova, și cea de NV, regionala Cluj-Napoca a ANAF, au cele mai reduse procentaje de conformare la plată, adică de plată în termenul legal a obligațiilor fiscale declarate, potrivit datelor analizate de Profit.ro. Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Craiova administrează județele Dolj, Gorj, Mehedinți, Olt și Vâlcea, iar Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Cluj-Napoca este responsabilă de județele Bihor, Bistrița-Năsăud, Cluj, Maramureș, Satu Mare și Sălaj.
Județele în care sunt prezente cel mai multe multinaționale au un nivel de bunăstare mai ridicat decât cele de la polul opus. Potrivit datelor analizate de Profit.ro, în aceste județe sunt cele mai mari salarii din țară, economia se dezvoltă, iar numărul de salariați este suficient de mare încât ponderea celor care lucrează în sectorul public să fie redusă, sub media națională de 24%. Cele mai sărace județe sunt în general cele care au reușit să atragă cele mai puține companii mari. Acestea se prezintă mult mai slab la salariul mediu net, la PIB/locuitor și au ponderi foarte ridicate ale angajaților în sectorul public.
Salariile angajaților români din multinaționale vor crește, în medie, cu 2,2% în termeni reali anul viitor, o dinamică similară fiind estimată pentru majoritatea țărilor din regiune.
În ciuda majorărilor salariale repetate din sectorul public, doar trei din zece angajați spun că ar lua în calcul să lucreze într-o instituție de stat în viitorul apropiat.
Guvernul ceh vrea să mărească veniturile bugetare prin introducerea unei taxe speciale pentru companiile multinaționale, a declara sâmbătă premierul Andrej Babis, transmite Reuters.
Retorica agresivă a Guvernului la adresa multinaționalelor a creat în rândul companiilor așteptarea pentru controale dure din partea ANAF și chiar pentru abuzuri, însă în general verificările derulate de ANAF nu se deosebesc în practică de cele din ultimii 5-6 ani, a declarat Alex Milcev, partener și lider al Departamentului de asistență fiscală și juridică al EY România.
Mesajele tot mai dure transmise in ultimii doi ani de guvernanti la adresa "multinaționalelor" nu au rămas fără efecte. Direcția Generală de Administrare a Marilor Contribuabili (DGAMC), direcția din ANAF care se ocupă de marile companii, a stabilit la inspecțiile fiscale derulate anul trecut sume suplimentare de plată de 1,5 miliarde de lei, dublu față de anul anterior, potrivit datelor Profit.ro. Valoarea sumelor stabilite de plată a fost dublă chiar dacă numărul de controale a fost mai redus comparativ cu anul anterior. Deși suma de 1,5 miliarde de lei pare mare, reprezintă doar 1,5% din totalul veniturilor de 102 miliarde de lei încasate de Guvern anul trecut de la aceste firme.