Curtea Constituțională a stabilit pentru luna viitoare un prim termen de judecată în 2 dosare în care mai mulți producători de energie electrică regenerabilă acuză că prevederile legislației privind supraimpozitarea veniturilor lor suplimentare rezultate din tranzacții angro de vânzare la prețuri de peste 450 lei/MWh contravin legii fundamentale.
Executivul european de la Bruxelles a anunțat că a decis să inițieze o procedură de infringement împotriva statului român, pentru restricționarea exportului de energie electrică, fără să precizeze cum și prin ce mijloace juridice anume consideră că este aplicată această presupusă restricționare de către România.
În România, Guvernul a plasat în afara bugetului de stat veniturile și cheltuielile așa-numitului Fond de Tranziție Energetică, alimentat cu bani din supraimpozitarea producătorilor și traderilor de energie și destinat finanțării compensării către furnizori a costurilor plafonării prețurilor la consumatorii finali.
Compania de stat Nuclearelectrica (SNN), operatorul centralei nucleare de la Cernavodă, care asigură cam 20% din consumul de energie electrică al țării, livrează în 2023 puțin peste un sfert din producția sa în baza noului mecanism de achiziție și redistribuire centralizată de electricitate la preț reglementat de 450 lei/MWh impus anul trecut de Guvern prin ordonanță de urgență, restul fiind deja contractat anterior intrării în vigoare a OUG, pe 11 noiembrie 2022.
Transelectrica, operatorul sistemului energetic național, companie de stat controlată de Secretariatul General al Guvernului (SGG), a încheiat cu subsidiara sa OPCOM primul contract din cadrul noului mecanism de achiziție și redistribuire centralizată de energie electrică, rezultat al așa-numitei semi-reglementări a pieței.
Un număr de 17 producători de energie electrică vor vinde de la 1 ianuarie 2023 curent electric angro la prețul fix reglementat de 450 lei/MWh bursei de profil OPCOM, care îl va revinde la același preț unui număr de 84 de companii, cuprinzând furnizori cu clienți finali în portofoliu, operatorul de transport și sistem Transelectrica și operatorii de distribuție, prin așa-numitul ″mecanism de achiziție centralizată de energie″, cu ″achizitor unic″ OPCOM, instituit de Guvern prin ordonanță de urgență la finalul săptămânii trecute.
În prezent, legea prevede că, în perioada 1 noiembrie 2021 – 30 martie 2022, "venitul suplimentar realizat de producătorii de energie electrică rezultat din diferența dintre prețul mediu lunar de vânzare al energiei electrice și prețul de 450 lei/MWh se impozitează cu 80%", fiind exceptați de la acest impozit producătorii din surse fosile, inclusiv cogenerare.
Prețul energiei electrice în Germania, un preț de referință pentru Europa, a depășit pentru prima dată pragul de 100 de euro/MWh, stimulat de creșterea costurilor la materiile prime energetice, transmite Bloomberg.
Prețul mediu al energiei electrice de pe piața spot din România a fost duminică de 35 de euro/MWh, cel mai redus din Europa, în pofida răcirii vremii, în special ca urmare a producției ridicate de energie eoliană. Pe piețele de energie cu care România este interconectată, Ungaria, Slovacia și Cehia, prețul mediu al unui MWh a fost de aproximativ 50 de euro, cu 41% peste prețul din România.