Ministerul Finanțelor a emis obligațiuni de 550 de milioane de lei, pe o cerere ridicată din partea băncilor, însă la un randament de peste 9%, apropiat de cel din piața secundară. Dobânzile au scăzut ușor în piață pe finele săptămânii, după ce miercuri au atins un nou record de după criza economică din 2009-2010.
Deși activele fondurilor de obligațiuni au afectat în ansamblu industria locală de asset management, numărul clienților și investițiile indirecte în acțiuni înregistrează creșteri la nivel anualizat.
Dobânzile plătite de România la datoria suverană au continuat să crească joi, la o zi după ce Rezerva Federală a SUA a majorat rata cheie cu 0,75 puncte procentuale, cel mai mare salt din ultimele aproape trei decenii. Randamentul la titlurile pe 10 ani a ajuns la 9,2%, un nou maxim de la criza economică din 2009-2010, și a depășit nivelul plătit de Rusia pentru împrumuturile în monedă națională și chiar și dobânda medie la creditele noi de consum. Ministerul Finanțelor a refuzat toate ofertele la licitația de titluri de stat.
Banca Centrală Europrană (BCE) va avea miercuri o reuniune neprogramată, în contextul evoluției costurilor de împrumut din zona euro.
Randamentele la datoria pe termen lung a României au crescut abrupt față de mijlocul săptămânii trecute și se apropie de pragul de 9%, cel mai ridicat nivel de după ianuarie 2010, în condițiile turbulențelor de pe piețele internaționale. Analiștii anticipează o creștere de 0,75 puncte procentuale a dobânzii Fed, în timp ce Banca Centrală Europeană a semnalizat o politică mai restrictivă în perioada următoare.
Ministerul Finanțelor a emis jumătate din cât își propusese prin obligațiunile pe 10 ani și a ratat o licitație pentru un împrumut pe 11 luni, în condițiile unui interes scăzut din partea investitorilor, dar și ale creșterii randamentelor după o perioadă mai calmă.
Ministerul Finanțelor a emis în piață obligațiuni în lei pe fondul unei cereri reduse din partea băncilor și la randamente de circa 8% pe an.
Împrumuturile contractate de către Guvern de la bănci, investitori și populație s-au situat la aproape 12 miliarde de lei în luna mai, iar totalul pentru primele cinci luni a ajuns la 56,4 miliarde lei, potrivit calculelor Profit.ro. Dacă adăugăm la această sumă și cele 1,94 miliarde de euro (9,6 miliarde lei) care au intrat în ianuarie în contul statului din componenta de împrumut a PNRR, împrumuturile pentru primele cinci luni ajung la 66 miliarde lei (13,35 miliarde euro). Vedeta lunii mai a fost o nouă ieșire pe extern a Guvernului, a treia din acest an, suma împrumutată fiind de 1,75 miliarde dolari.
Guvernul împrumută astăzi 1,75 miliarde de dolari de pe piețele externe prin două emisiuni de obligațiuni. Astfel, a împrumutat 1 miliard de dolari pe 5,5 ani și 750 de milioane de dolari pe 12 ani. Aceasta este a treia ieșire pe piețele externe din acest an. Cel mai recent statul român s-a împrumutat de pe piețele internaționale în ianuarie, când a avut două runde de emisiuni de obligațiuni, atât în euro, cât și în dolari, relevă date analizate de Profit.ro. România a avut în ultimele luni probleme la împrumuturile de pe piața internă, atât ca urmare a majorării dobânzilor, cât și din cauza cererii destul de reduse din partea investitorilor.
România ieșit astăzi să se împrumute de pe piețele internaționale prin intermediul a două emisiuni de obligațiuni în dolari, cu maturitate de 5,5 ani, respectiv 12 ani. Cel mai recent statul român s-a împrumutat de pe piețele internaționale în ianuarie, când a avut două runde de emisiuni de obligațiuni, atât în euro, cât și în dolari.
Statul nu este un exemplu pentru cetățenii săi și nu trăiește în limitele veniturilor pe care le colectează din taxe și impozite. Guvernanții, indiferent de partid, preferă calea ușoară a împrumuturilor în locul unei corecții a cheltuielilor care ar adcue aparatul de stat mai aproape de nivelul veniturilor, dar i-ar lăsa cu mai puțini bani la dispoziție. O altă variantă ar fi creșterea taxelor pentru a finanța cheltuielile pe care autoritățile le consideră necesare, însă aceasta este o măsură nepopulară.
Ministerul Finanțelor a emis obligațiuni de 209 milioane de lei la un randament mediu de 8,47% pe an, cel mai ridicat din ultimii 12 ani. Evoluția vine în condițiile unei inflații ridicate, în timp ce guvernatorul Isărescu arată că la avansul dobânzilor este și un semnal de la investitori cu privire la situația macroeconomică a României.
Randamentul mediu la titlurile de stat pe 10 ani din piața secundară a sărit cu circa jumătate de punct procentual într-o zi și cu un punct într-o săptămână la aproape 8,3%, un nou record după marea criză financiară.
Ministerul Finanțelor a împrumutat 517 milioane de lei de la bănci la un randament mediu de 7,93% pe an. Costurile de finanțare ale României sunt în creștere continuă, în condițiile unei datorii publice care a depășit jumătate din produsul intern brut.
Ministerul Finanțelor a împrumutat 242 de milioane de lei pe trei ani și jumătate la un randament mediu de 6,99%, nu departe de dobânda plătită de persoanele fizice la ofertă pentru împrumuturi de nevoi personale fără garanții. Costurile de finanțare ale statului au crescut strident în ultima perioadă, dobânzile la titlurile pe 10 ani depășind ajungând la cel mai ridicat nivel din ultimii 11 ani.
Guvernul a împrumutat în aprilie de la bănci, investitori și populație 5,3 miliarde lei, iar totalul pentru primele patru luni urcă astfel la 44,6 miliarde lei. Dacă adăugăm la această sumă și cele 1,94 miliarde de euro (9,6 miliarde lei) care au intrat în ianuarie în contul statului din componenta de împrumut a PNRR, împrumuturile pentru primele patru luni ajung la suma de 54,2 miliarde lei (11 miliarde euro). Împrumuturile statului sunt necesare pentru a acoperi deficitul, dar au loc într-o perioadă în care dobânzile sunt în urcare. În primul trimestru din acest an, statul a plătit dobânzi de 5,76 miliarde lei, cu 61% mai mult față de primul trimestru de anul trecut, iar economiștii se așteaptă ca pentru tot anul costul cu dobânzile să depășească 20 de miliarde de lei.
Randamentul mediu al obligațiunilor pe 10 ani a sărit de 7% pentru prima oară în ultimul deceniu. Ratele au crescut de mai bine de două ori față de acum un an, pe fondul inflației ridicate și al întăririi politicii monetare, dar și al războiului din Ucraina.
Un francez octogenar din localitatea Aulnay-sous-Bois din departamentul Seine-Saint-Denis a cumpărat în 2018 cu suma de 300.000 euro o bucată de hârtie ușor îngălbenită reprezentând o obligațiune la purtător emisă de statul român în urmă cu 93 de ani, în 1929, ca parte a unui împrumut internațional. El face acum demersuri pentru a obține de la România plata datoriei înscrise pe document, a cărei valoare actualizată i-ar fi fost estimată de specialiști, cu tot cu dobânda acumulată de la emitere, la aproape 116 milioane euro, scrie publicația Le Parisien, preluată de BMFTV.
Împrumuturile programate de Ministerul Finanțelor la începutul săptămânii au atras puțină cerere de la investitori – o licitație a fost anulată. Randamentele au continuat să crească pe toate scadențele depășind maximele ultimului deceniu. România plătește în continuare cele mai mari dobânzi la datoria suverană din regiune, însă Ungaria a ajuns aproape la același nivel, în timp ce costurile Poloniei au crescut de aproape șase ori față de acum un an.
Ministerul Finanțelor a emis obligațiuni în valută de 259,5 milioane de euro pe piața internă la un randament mediu de 1,94% pe an, cel mai mare de după 2012 pentru un astfel de împrumut. Anul trecut guvernul încă împrumuta la dobânzi negative în euro.
Decizia Băncii Naționale a României de a majora rata cheie s-a văzut imediat în piața financiară. Rata la depozitele interbancare, pe baza căreia se calculează IRCC, a sărit imediat la 4%, în timp ce cotațiile ROBOR și-au continuat creșterea. Statul s-a împrumutat mai scump, costurile de finanțare revenind din nou pe creștere.
Ministerul Finanțelor publice a împrumutat 222 de milioane de lei pe 14 ani la o dobândă de aproape 6,5% pe an. Este cel mai mare randament plătit pentru un împrumut de după 2012.
Statul a împrumutat de la bănci și investitori prin vânzarea de obligațiuni 4,7 miliarde de lei în martie, o lună dificilă, în care dobânzile au continuat să urce, iar BNR a considerat că este necesar să transmită un semnal de încredere pieței de titluri de stat. Cu cele 4,7 miliarde de lei, totalul pentru primele trei luni a ajuns la 37,3 miliarde lei. În cazul în care sunt luate în calcul și cele 1,94 miliarde de euro (9,6 miliarde lei) care au intrat în ianuarie în contul statului din componenta de împrumut a PNRR, împrumuturile pentru primele trei luni ajung la suma de 46,9 miliarde lei (9,48 miliarde euro).
Bursele din SUA au revenit pe creștere marți, în timp ce prețurile la titluri de stat americane au scăzut, în așteptarea creșterii dobâznilor de către Rezerva Federală (Fed).
Datoria statului a crescut anul trecut cu 76,7 miliarde de lei (15,5 miliarde de euro) și a ajuns la 576,56 miliarde lei (116,5 miliarde euro), potrivit datelor Ministerului Finanțelor. În ultimii ani, datoria publică a crescut accelerat și a ajuns la un nivel de două ori mai ridicat comparativ cu 2016. Cele mai mari salturi ale datoriei statului au fost înregistrate începând din 2019, în contextul în care și deficitele bugetare au devenit tot mai ridicate.