Procedurile necesare listării la Bursă a Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie electrică din România, sunt într-o fază avansată, iar listarea ar putea avea loc în luna septembrie a anului viitor, a declarat directorul general al companiei, Bogdan Badea, la conferința "Focus Energetic".
Compania de furnizare și distribuție a energiei electrice Electrica SA, unde cel mai mare acționar este statul român prin Ministerul Energiei, cu circa 48% din acțiuni, și-a înjumătățit profitul net în prima jumătate a anului, comparativ cu primele 6 luni din 2018, la 108,8 milioane lei, profitul operațional EBITDA înregistrând o evoluție similară.
Guvernul va introduce de la 1 septembrie o acciză nearmonizată pe băuturile răcoritoare cu conținut ridicat de zahăr și va majora, de la aceeași dată, acciza pe produse din tutun, confirmând astfel informațiile publicate anterior de Profit.ro. În ciuda acestor măsuri, ministrul Finanțelor Publice, Eugen Teodorovici, susține că nu-i plac taxele și impozitele și că el, în această calitate, nu le va crește, nici ca număr și nici în cuantum. Teodorovici spune, totodată, că nu el este autorul OUG 114 de anul trecut, prin care au fost introduse taxe în sectorul bancar, de comunicații și energie, dar a trecut în proiectul de rectificare încasări de 300 mil. lei din taxa bancară, deși inițial nu prevăzuse niciun leu în buget susținând că scopul nu e de a aduce mai bani statului, ci de a convinge băncile să ieftinească și să crească creditarea.
Macroeconomiștii din spatele actualului guvern par a fi luat de bună declarația ministrului Economiei, Niculae Bădălău, potrivit căreia România este singurul producător de gaze din UE și, conștienți de pericolul “blestemului resurselor”, au elaborat o strategie guvernamentală menită a evita pericolul ca România să fie lovită în viitorul mai mult sau mai puțin apropiat de “boala olandeză”. Ironic sau nu, aceasta pare singura explicație logică a faptului că România a ajuns în 2019 cea mai scumpă piață a gazelor din UE.
E.ON Gaz Furnizare, divizia de furnizare de gaze naturale pentru clienții casnici din sectorul reglementat a gigantului german omonim, a terminat anul trecut cu pierderi de peste 64 milioane lei. Rezultatul a fost generat de majorarea semnificativă a prețurilor de achiziție a gazelor, atât de la producătorii interni, cât și din import, necompensată integral în prețul final reglementat de furnizare către populație aprobat de ANRE, fapt care a determinat Guvernul să adopte, pe finalul anului, celebra și controversata OUG nr. 114/2018.
Formula de calcul a taxei pe activele bancare, recent anunțată prin proiectul de norme de aplicare a OUG 19/2019 care a modificat OUG 114/2018, lasă în continuare posibilitatea de a interpreta condițiile în care valoarea datorată poate fi integral diminuată. Astfel, rămân necesare câteva clarificări din partea legiuitorului, având în vedere că normele vin să detalieze principiile de calcul și plată a taxei din ordonanță.
O fimă înființată în septembrie 2017 și care a obținut licență de furnizare în urmă cu mai puțin de un an a dominat autoritar topul importatorilor de gaze din aprilie, cu o cantitate aproape dublă față de cea importată împreună de celelalte ocupante ale podiumului, cel mai mare furnizor autohton, Engie, și unul dintre cei doi mari producători interni, OMV Petrom. Este vorba de Valahia Gaz, care în luna aprilie a importat peste 660 GWh de gaze, echivalent a peste jumătate (51,47%) din totalul importurilor de gaze efectuate de companiile autohtone în respectiva lună.
OMV Petrom, unul dintre cei doi mari producători de gaze din România, a importat în luna aprilie, lună în care de obicei importurile sunt insignifiante, gaze pe ruta ungară în cantitate de aproximativ 200 GWh. Explicațiile ar putea fi două, ambele efecte ale controversatei OUG 114: fie a importat gaz pentru alimentarea centralei de la Brazi, fie s-a adaptat condițiilor de pe piața autohtonă, caracterizată de o majorare a cererii și o diminuare a ofertei, ca urmare a politicii actualului guvern de subvenționare a consumului și descurajare a producției.
Guvernul a modificat astăzi OUG 114/2018 pentru a a permite lansarea procedurii de atribuire a licențelor de telecomunicații din generația a cincea (5G).
Guvernul va discuta astăzi modificarea celebrei OUG 114/2018 pentru a a permite lansarea procedurii de atribuire a licențelor de telecomunicații din generația a cincea (5G) până la finele acestui an.
După ce, la finalul lunii martie, gazele înmagazinate în depozitele din România ajunseseră la un minim istoric (sub 11% din capacitatea totală de depozitare), în prezent, cu 4 luni înainte de începerea iernii, procentul de gaz înmagazinat a ajuns deja la 43,63% din capacitatea totală (14,4 TWh). O creștere de 7 puncte procentuale sau 2,1 TWh față de prima zi a lunii iulie a anului trecut, când procentul era de 36,6% (12,3 TWh).
Autoritatea de reglementare în comunicații (ANCOM) speră ca modificarea OUG 114 să aibă loc în următoarele zile, înainte de vacanța parlamentară, pentru a putea demara și încheia procedura pentru atribuirea licențelor de telecomunicații din generația a cincea (5G) până la finele acestui an. Dacă Executivul nu va aproba săptămâna viitoare proiectul de act normativ întocmit de Ministerul Comunicațiilor, licitația 5G se va încheia în 2020, afirmă Bogdan Iana, vicepreședinte ANCOM.
România a importat în luna aprilie o cantitate de gaze de aproximativ 1,3 TWh, de peste 100 de ori mai mare decât cea importată în luna similară a anului trecut, relevă date lansate acum și analizate de Profit.ro. Motivul principal pentru care furnizorii preferă importurile este prețul de import mai atractiv decât cel pentru producția internă.
Ordonanța de urgență care reglementează serviciile de ridesharing, act normativ așteptat - cu interese diferite - atât de companiile Uber, Bolt și Clever, cât și de taximetriști, a fost avizată astăzi de Guvern.
Confederația Operatorilor și Transportatorilor Autorizați din România (COTAR) a anunțat că reia protestele pentru a le cere autorităților din România să respecte legea, astfel că transportatorii autorizați vor ieși din nou pe stradă, cu 800 de mașini, în Piața Constituției din București, marți, 18 iunie, între orele 9.00-15.00, împotriva proiectului de lege pentru „ridesharing”.
Proiectul ordonanței de urgență care va reglementa serviciile de ridesharing, act normativ așteptat - cu interese diferite - atât de companiile Uber, Bolt și Clever, cât și de taximetriști, va fi transmis de ministerele inițiatoare, cel mai târziu săptămâna viitoare, Consiliului Economic și Social spre avizare consultativă, urmând ca tot săptămâna viitoare documentul să fie adoptat de Guvern, au declarat pentru Profit.ro surse oficiale. În prezent, semnătura Guvernului întârzie deoarece lipsesc avizele de la o serie de ministere, printre care a apărut recent Ministerul Comunicațiilor, alături de ministerele Transporturilor și Dezvoltării Regionale.
Guvernul lucrează la elaborarea de măsuri legislative solicitate de industria energetică, dar și de marii consumatori industriali de energie electrică și gaze, respectiv la un sistem de protejare a consumatorilor casnici vulnerabili, care ar permite liberalizarea prețurilor, la o schemă de compensare a costurilor marilor jucători cu achiziția obligatorie de certificate de emisii de CO2, precum și la modificarea celebrei OUG nr. 114/2018.
Banca Națională a României estimează că băncile vor plăti 867,1 milioane de lei în 2019 pentru taxa pe active în forma modificată. Băncile ar putea reduce impactul taxei prin creșterea creditului și/sau scăderea marjelor de dobândă.
Tensionarea echilibrelor macroeconomice interne, cu impact negativ asupra deficitului extern, alături de cadrul legislativ incert și impredictibil reprezintă principalele riscuri la adresa stabilității financiare identificate de Banca Națională a României. Guvernatorul Mugur Isărescu spune că OUG 114/2018, prin care a fost introdusă taxa bancară, a reprezentat un risc sever, până să fie modificată.
Radu Grațian Ghețea, fostul președinte al CEC Bank și președinte de onoare al Asociației Române a Băncilor, spune că exemplele recente cu taxa pe activele bancare și proiectele legislative care vizează sistemul bancar, declarate neconstituționale, arată că e nevoie ca proiectele care vizează băncile să fie discutate cu industria înainte să fie făcute publice, pentru a nu perturba piața, în condițiile în care unii clienți s-ar abține să mai facă împrumuturi în așteptarea efectelor produse de modificarea legislației.
Este vorba de prima astfel de situație consemnată cel puțin din 2008 încoace, ultimul an pentru care există date publice disponibile din urmă. Astfel, în perioada 2008-2017 inclusiv, toate cele 3 companii de distribuție a electricității au raportat profit net în fiecare an de activitate. Enel a preluat de la statul român controlul asupra Electrica Banat și Electrica Dobrogea în 2005 și asupra Electrica Muntenia Sud în 2007.
Engie România, fosta GDF Suez România, controlată de grupul francez omonim, unul dintre cei doi mari furnizori și distribuitori de gaze naturale din țară, alături de E.ON, a terminat anul trecut cu un profit net consolidat de 428,7 milioane lei, în creștere cu 25% față de 2017, în principal ca urmare a scumpirii gazelor.
Raportul final asupra proiectului legii de aprobare a OUG nr. 19/2019, de modificare a OUG nr. 114/2018, va fi elaborat în comun de către Comisiile de Buget, Industrii și Tehnologia Informației de la Cameră.
Dinamica creditului acordat populației în primele 4 luni din 2019 este cu mai bine de o treime sub cea din perioada similară a anului trecut, în condițiile în care băncile au adăugat la stocul de credite cu 1,4 miliarde de lei mai puțin. Cea mai mare pierdere de viteză vine din segmentul creditului de consum, unde stocul a crescut cu un volum de puțin peste jumătate de miliard de lei, cu aproape trei sferturi sub rezultatul din ianuarie-aprilie 2018. Creditarea firmelor merge ceva mai bine, cu o creștere de aproape două treimi a stocului adăugat.
Liderul ALDE, Călin Popescu Tăriceanu, a anunțat astăzi, după o discuție cu premierul Viorica Dăncilă, noul președinte al PSD, privind susținerea în continuare a guvernării, că vrea vânzarea unui pachet de 15-20% din compania de stat Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie electrică din România, controlat de Ministerul Energiei cu circa 80% din acțiuni.