Rezultatele 1 - 25 din 120 pentru "penal"

Compania Hexi Pharma, condamnată penal în primă instanță anul trecut cu amendă de 2,6 milioane lei și ordin de dizolvare pentru înșelăciune, uz de fals și participație improprie la zădărnicirea combaterii bolilor prin vânzarea de dezinfectanți diluați către sute de spitale și intrată în insolvență la începutul lunii, după cum a relatat în premieră Profit.ro, susține că își va plăti toate datoriile, inclusiv prejudiciile din dosarul penal, cu bani pe care îi va încasa din vânzarea proprietăților sale imobiliare.

Comisia juridică din Camera Depuțaților a întocmit un nou raport de adoptare pentru proiectul de lege inițiat de deputatul PSD Cătălin Rădulescu, care propunea ca persoanele acuzate de evaziune fiscală să nu mai fie urmărite penal dacă achită integral prejudiciul plus 20% din suma datorată. Proiectul prevede acum că în cazul prejudiciilor sub 100.000 euro achitate, pedeapsa va putea consta doar în amendă, iar în cazul prejudiciilor sub 50.000 euro achitate, va fi aplicată doar amenda. Toate persoanele inculpate pot scăpa de închisoare dacă una dintre ele achită integral prejudiciul, majorat cu 20%, inclusiv în cazul recidivei.

Dosarul penal al președintelui Porsche SE, compania prin intermediul căreia familiile Porsche și Piech controlează concernul Volkswagen Group, a fost închis, după cum au anunțat procurorii din Stuttgart. Același lucru s-a întâmplat cu cel al fostului șef al VW, Matthias Muller. Singurul care rămâne vizat de o investigație este Martin Winterkorn, fostul CEO al VW Group.

România își va asuma jurisdicția cu privire la infracțiunile de spălare de bani săvârșite de resortisanții săi, firme sau persoane fizice, indiferent de statul unde a fost comisă fapta și chiar dacă spălarea de bani nu este incriminată în țară respectivă, prevede un proiect de lege adoptat de Senat.

România își va asuma jurisdicția cu privire la infracțiunile de spălare de bani săvârșite de resortisanții săi, firme sau persoane fizice, indiferent de statul unde a fost comisă fapta și chiar dacă spălarea de bani nu este incriminată în țară respectivă, prevede un proiect de lege care urmează a fi aporbat de Guvern.

Comisia juridică din Camera Depuțaților a întocmit raport de adoptare pentru proiectul de lege, inițiat de deputatul PSD Cătălin Rădulescu, prin care persoanele acuzate de evaziune fiscală nu vor fi urmărite penal dacă achită integral prejudiciul plus 20% din suma datorată. Proiectul prevede că în cazul prejudiciilor sub 100.000 euro achitate, pedeapsa va putea consta doar în amendă, iar în cazul prejudiciilor sub 50.000 euro achitate, va putea fi aplicată doar o sancțiune administrativă. Toate persoanele inculpate pot scăpa de închisoare dacă una dintre ele achită integral prejudiciul.

Un număr de 117 dosare penale au fost întocmite prin structurile abilitate ale MAI sub aspectul săvârșirii infracțiunii de zădărnicirea combaterii bolilor, faptă prevăzută și pedepsită de art. 352 alin. 1 Cod Penal, a informat sâmbătă Grupul de Comunicare Strategică, citat de Agerpres.ro.

Falsul în declarații cu privire la epidemia de coronavirus se pedepsește cu închisoare de la unu la 5 ani sau cu amendă, iar omisiunea unor date în cadrul anchetei epidemiologice va fi pedepsită cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă. Pedepsele pentru nerespectarea măsurilor dispuse de autorități și răspândirea COVID-9 au fost de asemenea înăsprite.

Un proiect de lege, inițiat de deputatul PSD Cătălin Rădulescu, prin care persoanele acuzate de evaziune fiscală nu vor fi urmărite penal dacă achită integral prejudiciul plus 20% din suma datorată, a fost adoptat luni din nou de Senat. Astfel, în cazul prejudiciilor sub 100.000 euro achitate, pedeapsa va putea consta doar în amendă, iar în cazul prejudiciilor sub 50.000 euro achitate, va putea fi aplicată doar o sancțiune administrativă. Toate persoanele inculpate în caz vor putea scăpa de închisoare dacă una dintre ele achită integral prejudiciul.

Electronic Arts România (EAR), subsidiara locală a uneia dintre principalele companii de tehnologie și producătoare de jocuri video din lume, a inițiat desfacerea contractului de muncă al unui fost director cu argumentul că a descărcat conținut obscen (pornografie infantilă) pe laptopul primit de la companie, dar a și avizat cumpărarea de echipamente IT de la două firme controlate de foști asociați ai acestuia, iar soția sa a fost angajată la aceste firme pe perioada derulării contractelor. În urma sesizării DIICOT, angajatul în cauză a fost suspect într-un dosar penal, dar Parchetul nu i-a menținut această calitate, relevă date analizate de Profit.ro. Pentru că i-a fost refuzată o compensație brută de 677.614 lei, fostul director a dat în judecată EAR și a câștigat procesul în februarie 2018. Compania, care a pierdut, a fost reprezentată de firma de avocatură Nestor Nestor Diculescu Kingston Petersen, una dintre cele mai mari de pe piața serviciilor juridice de afaceri, și nu a atacat prin apel sentința, care a rămas astfel definitivă. Într-un alt dosar, nefinalizat încă, fostul angajat a solicitat companiei și cheltuieli de judecată de peste 18.000 lei.

Fostul director general al Apa Nova București, francezul Bruno Roche, fosta directoare adjunctă a companiei, Giovana Soare, fostul trezorier PNL și șef al Cancelariei Guvernului (în cabinetul Tăriceanu) Vlad Moisescu, oamenii de afaceri Octavian Semenescu și Teodor Sterian (finul lui Semenescu), precum și Costin Berevoianu, fost consilier al ex-primarului Capitalei Sorin Oprescu, au fost scoși complet de sub urmărirea penală de către Direcția Națională Anticorupție (DNA) în dosarul Apa Nova, deschis în urmă cu peste 4 ani.

Polițiștii au făcut verificări cu privire la modul în care sunt eliberate fișele medicale pentru permisul de conducere auto, ajutoare sociale, permis de port-armă, existând indicii că fișele ar fi fost eliberate fără ca persoanele în cauză să facă testele și analizele medicale necesare. Astfel, au fost descoperite cazuri în care persoane încadrate cu grad de handicap vizual grav ori handicap psihic au obținut carnet de conducere. Au fost deschise 55 de dosare penale pentru luare de mită, dare de mită, trafic de influență, abuz în serviciu, fals material în înscrisuri oficiale, fals intelectual, fals în înscrisuri sub semnătură privată, uz de fals și constituirea unui grup infracțional organizat.

Un proiect de lege, inițiat de deputatul PSD Cătălin Rădulescu, prin care persoanele acuzate de evaziune fiscală nu vor fi urmărite penal dacă achită integral prejudiciul plus 20% din suma datorată urmează a fi adoptat din nou de Senat, după ce comisiile de specialitate i-au întocmit recent un raport favorabil. Proiectul fusese adoptat în urmă cu un an de Parlament, dar Curtea Constituțională a decis, în martie anul acesta, că este neconstituțional. Ințiativa, semnalată în premieră de Profit.ro la finele anului 2017, mai prevedea ca persoanele inculpate pentru evaziune fiscală vor beneficia de aceeași facilitate dacă măcar una dintre ele achită integral prejudiciul.

Divulgarea, difuzarea, prezentarea sau transmiterea, în orice mod, a unei imagini intime a unei persoane identificate sau identificabile, fără consimțământul acestei persoane, de natură să provoace acesteia o suferință psihică sau să aducă o atingere a imaginii sale, va fi pedepsită cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă, potrivit unui proiect de lege adoptat luni de către Senat.

După ce la începtului lunii nu mai puțin de 22 de proiecte de lege au fost lăsate pentru adoptare tacită de către senatori, acum au trecut fără dezbatere peste 100 de proiecte, care vor fi transmise astfel, fără modificări, deputaților. Printre acestea se numără zeci de ordonanțe de urgență, modificări la Codul Penal și Codul Fiscal, introducerea unei grile de salarizare minimală, noi obligații pentru constructuri și locatari sau stabilirea dreptului persoanelor de același sex de a forma o uniune consensuală.

Dosarul penal, inițiat în urmă cu 4 ani de procurorii Lucian Onea și Laura Bucică de la Serviciul Teritorial Ploiești al DNA și care a intrat și în atenția autorităților judiciare americane și franceze, este în continuare în lucru, fiind între timp transferat de la Ploiești la Structura Centrală din București a Direcției.

Divulgarea, difuzarea, prezentarea sau transmiterea, în orice mod, a unei imagini intime a unei persoane identificate sau identificabile, fără consimțământul acestei persoane, de natură să provoace acesteia o suferință psihică sau să aducă o atingere a imaginii sale, va fi pedepsită cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă, potrivit unui proiect de lege căruia comisia juridică din Senat i-a întocmit raport favorabil de adoptare.

Începând cu 1 octombrie 2019, firma de avocatură Mareș / Danilescu / Mareș își va schimba denumirea în Mareș & Mareș și își va consolida practica în competența sa de bază de drept penal al afacerilor, cu accent secundar pe contencios civil. Mareș & Mareș reprezintă deja prima opțiune pentru clienții acestor servicii juridice.

Președintele Klaus Iohannis a atacat, vineri, la Curtea Constituțională legile prin care s-au modificat Codul Penal și Codul de Procedură Penală.

Doi polițiști au fost prinși în timp ce conduceau sub influența alcoolului, în cadrul unei acțiuni desfășurate de Poliția Rutieră. Unul dintre ei a fost sancționat contravențional, iar celuilalt, de la Poliția Capitalei, i s-a întocmit dosar penal, relatează News.ro. În ambele cazuri vor avea loc anchete disciplinare.

Modificările Codului Penal și Codului de procedură penală au fost adoptate miercuri Camera Deputaților, cre este Cameră decizională, următoarele etape fiind controlul de constituționalitate și promulgarea. PNL a anunțat deja, încă de marți, că va sesiza CCR.

Termenele de prescripție pentru răspunderea penală ar urma să fie reduse cu 2 până la 4 ani, potrivit unui proiect de lege inițiat de deputatul PSD Cătălin Rădulescu.

Prof Univ Dr avocat Dragoș Chilea, prodecan al Baroului Constanța, a fost ales, în urmă cu câteva zile, președinte al Baroului Penal Internațional.

"Orice! Dragnea/Ghiță/Coaliția Penalilor/Ciuma Roșie/Iliberalii/Viktor Orban/Putin/Kim Jong Un sunt în stare de orice ca s-o blocheze!".

De la 1 decembrie 2017, de când Canada a eliminat regimul de vize pentru România, și până la finele anului trecut, aproape 40.000 de români au solicitat obținerea unei autorizații electronice de călătorie în țara de peste ocean. Circa 4% dintre solicitanți au fost însă refuzați de autoritățile canadiene, inclusiv pe motiv de antecedente penale, indică datele oficiale.