ANAF va aplica de acum, conform termenului avansat anterior, legislația privind formularea de sesizări penale pentru reținerea și nevirarea unor contribuții și impozite.
ANAF va începe, din iulie, "controale masive" pentru verificarea veniturilor persoanelor fizice, ca sursă a obținerii averilor fiecărei persoane, a anunțat președintele instituției Lucian Heiuș.
ANAF va începe, din iulie, "controale masive" pentru verificarea veniturilor persoanelor fizice, ca sursă a obținerii averilor fiecărei persoane, a anunțat președintele instituției Lucian Heiuș.
La nivelul ANAF juriștii au stabilit că prevederile intrate în vigoare de la 1 martie privind reincriminarea ca penală a faptei de reținere și nevirare a unor contribuții și impozite, se aplică obligațiilor pentru luna martie, care au devenit scadente cel mai devreme la data de 25 aprilie inclusiv, potrivit informațiilor Profit.ro. Având în vedere perioada de grație de 60 de zile în care poate fi făcută plata cu termen depășit, termenul de la care ANAF ar urma să inițieze automat sesizări penale este 26 iunie. Eventuale modificări legislative, care să introducă la nivelul ANAF o analiză a situației firmei înainte de sesizarea penală, par tot mai puțin probabile pe măsură ce timpul trece.
Aproape 300.000 de firme riscă la acest moment să aibă dosare penale.
Până în prezent, proiectul de ordonanță pregătit de Finanțe nu a fost adoptat, nici la două luni după ce a fost prezentat pe site. Din informațiile Profit.ro, Ministerul Finanțelor a adus proiectului o serie de modificări în urma unor observații transmise de către Ministerul Justiției.
Ministerul Finanțelor pregătește pentru 1 martie un nou mecanism, a anunțat anterior în exclusivitate Profit.ro.
Compania Hexi Pharma, condamnată penal în primă instanță la începutul anului trecut cu amendă de 2,6 milioane lei și ordin de dizolvare pentru înșelăciune, uz de fals și participație improprie la zădărnicirea combaterii bolilor prin vânzarea de dezinfectanți diluați către sute de spitale, a intrat în insolvență, instanța de judecată admițând cererea proprie a firmei în acest sens.
Energy Holding, unul dintre cei mai importanți traderi și furnizori de energie electrică din România până în urmă cu câțiva ani, cu afaceri anuale de mai multe sute de milioane de lei, unul dintre principalii foști beneficiari de contracte avantajoase de achiziție de curent electric de la producătorul hidro controlat de stat Hidroelectrica până la intrarea acestuia în insolvență în 2012, a intrat în faliment, instanța de judecată respingând planul de reorganizare al companiei, relevă datele Profit.ro.
Polițiștii specializați în investigarea criminalității economice din cadrul Poliției Române au făcut, în ultima lună, 404 percheziții, au instituit măsuri asigurătorii în valoare de aproape 50.000.000 de lei și au indisponibilizat bunuri în valoare totală de peste 12.000.000 de lei, în cadrul dosarelor penale întocmite pe numele unor persoane bănuite de infracțiuni economice.
Mai multe dosare penale au fost deschise de procurori și de Poliție ca urmare a unei inspecții derulate de Corpul de Control al ministrului Energiei la producătorul de energie pe bază de cărbune deținut de stat Complexul Energetic Oltenia începând din octombrie 2017, inspecție al cărei raport de control, emis în septembrie anul trecut, a fost contestat de companie în justiție în februarie 2019, fără succes, cel puțin deocamdată.
Curtea Constituțională a României a admis, luni, sesizările formulate de USR, PNL și de președintele Klaus Iohannis privind modificările aduse de Parlament Codului penal și Codului de procedură penală, au precizat, pentru Agerpres, oficiali ai CCR.
Parlamentul a adoptat, miercuri, prin votul majorității de guvernământ, proiectul de lege inițiat de liderii partidelor ce formează coaliția de guvernare, Liviu Dragnea și Călin Popescu Tăriceanu, prin care se propune declasificarea automată, de drept, a hotărârii CSAT din 2005 privind combaterea corupției, precum și a tuturor protocoalelor de cooperare încheiate de SRI cu Parchetul General, DNA și alte instituții din sistemul de justiție, în scopul de a permite revizuirea sentințelor penale bazate pe acestea.
Senatul a adoptat, luni, proiectul de lege inițiat de liderii partidelor ce formează coaliția de guvernare, Liviu Dragnea și Călin Popescu Tăriceanu, prin care se propune declasificarea automată, de drept, a hotărârii CSAT din 2005 privind combaterea corupției, precum și a tuturor protocoalelor de cooperare încheiate de SRI cu Parchetul General, DNA și alte instituții din sistemul de justiție, în scopul de a permite revizuirea sentințelor penale bazate pe acestea.
"Protocoalele (secrete de cooperare între SRI și Parchete, Curți de Apel, CSM etc – n.r.) au dus la grave abuzuri și la încălcarea unor drepturi constituționale ale persoanelor aflate în urmărire penală sau inculpate în procese penale. Nu puțini cetățeni au fost condamnați penal în baza unor probe culese și administrate potrivit acestor protocoale secrete", se arată în expunerea de motive a draftului de act normativ.
Curtea de Conturi a formulat în perioada 2010-2017 un număr de 752 de sesizări către organele de cercetare penală, cu o valoare totală a prejudiciului estimată la circa 11,2 miliarde lei, din care procurorii au soluționat doar 171. Dintre cele soluționate, peste 77%, respectiv un număr de 132 de cauze, au primit soluții de clasare, se arată în sinteza unui raport recent al Curții.
Peste 30.000 de persoane, care s-au adunat în Piața Universității pentru a protesta împotriva modificării legilor justiției și a codurilor penale de către actuala majoritate parlamentară, au plecat în marș spre Palatul Parlamentului, transmite News.ro.
Forma în vigoare a Codului de Procedură Penală prevede că doar cei care au calitatea de inculpat în dosare penale trebuie informați că au fost interceptați și pot contesta măsura sau modalitatea de punere în aplicare a ei la judecătorul de drepturi și libertăți, normă care a fost declarată neconstituțională de către CCR în aprilie anul acesta.
Legislația în vigoare prevede că bunurile imobile confiscate în urma unor sentințe penale pot fi transmise cu titlu gratuit diverselor instituții ale statului, centrale sau locale, sau date în folosință gratuită ONG-urilor, Academiei Române și academiilor de ramură înființate în baza unei legi speciale.
Polițiștii au întocmit, în primele patru luni ale anului, peste 1.200 de dosare penale care vizează achiziții făcute de către reprezentanți ai administrației publice, peste 160 de persoane fiind cercetate. Prejudiciul recuperat de către polițiști depășește 9,5 milioane de lei, cel mai mare dosar vizând angajați ai Primăriei Eșelnița, județul Mehedinți.
Un procent de 75% dintre cele 278 de sesizări penale trimise de Curtea de Conturi către DNA și parchete în perioada 2005-2015 în urma unor acțiuni de control și soluționate de procurori până în 2016 inclusiv, cele mai multe vizând suspiciuni de abuz în serviciu la diverse instituții și companii de stat, au avut ca deznodământ clasarea cauzelor, neînceperea urmăririi penale sau scoaterea de sub urmărirea penală a învinuiților.
Ancheta în cazul Ordonanței 13 continuă în legătură cu comiterea de infracțiuni, dar nu poate continua asupra aspectelor de oportunitate și legalitate, a declarat, sâmbătă, ministrul Justiției, Tudorel Toader, la Digi 24, preluată de News.ro, referindu-se la motivarea CCR privind conflictul juridic dintre DNA și Guvern. Ministrul a precizat că a prezentat Comisiei de la Veneția, al cărei membru titular este, un raport privind evoluțiile constituționale și legislative recente din România.
Președintele Klaus Iohannis cere Guvernului să "abandoneze" demersurile privind grațierea și modificarea Codurilor penale, afirmând că Executivul nu poate trece peste voința cetățenilor, după protestele de duminică seară.
Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a dat, miercuri, aviz negativ asupra proiectelor de ordonanță de urgență privind grațierea și modificările codurilor penale. (