Modificările la planul de pensii militare care au avut loc în perioada 2015-2019 sunt de așteptat să aibă un impact pe termen lung, având ca rezultat scăderea treptată a cheltuielilor cu pensiile militare ca pondere din PIB, se arată în sinteza Raportului de analiză, evaluare a impactului și ecomandări pentru reforma pensiilor speciale elaborat de Banca Mondială, care menționează că în 2019, valoarea medie a pensiei militare a fost de peste 3 ori mai mare decât prestația medie în sistemul general de pensii, iar în 2022 raportul s-a redus la 2,4 ori. Banca Monsială avansează mai multe scenarii de reformă pentru sistemul pensiilor militare și analizează impactul acestora.
Experții Băncii Mondiale propun, într-un raport a cărui sinteză a fost prezentată de Ministerul Muncii, patru scenarii cu privire la pensiile civile de serviciu, acestea fiind: eliminarea imediată a tuturor acestor beneficii, înghețarea pensiilor de serviciu, stabilirea unui nou plafon de referință pentru pensionarii nou intrați în sistem și reformarea tuturor acestor pensii. „Cea mai bună abordare ar fi reformarea pensiilor de serviciu”, arată datele făcute publice de Ministerul Muncii, acestea subliniind că „pentru acest tip de reformă, este important să se acorde o atenție deosebită eforturilor anterioare de reformă și acțiunilor judecătorești, astfel încât greșelile din trecut să nu se repete”.
Experții Băncii Mondiale, consultați de autoritățile române pe subiectul așa-numitelor pensii speciale, formulează o serie de recomandări cu privire la reducerea inechităților din sistemul românesc de pensii. Una dintre acestea face referire la introducerea unui impozit progresiv asupra suplimentului la pensiile de serviciu finanțate de la buget și nu din contribuții, eventuala aplicare a unei astfel de prevederi urmând a afecta în special pensiile magistraților.
Sinteza Raportului de analiză, evaluare a impactului și recomandări pentru reforma pensiilor speciale elaborat de Banca Mondială prezentată de Ministerul Muncii arată că proiectul de act normativ propus de autoritățile de la București care vizează rezolvarea problemelor generate de pensiile de serviciu respectă angajamentele asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Proiectul legislativ va duce la scăderea numărului de persoane eligibile a beneficia de așa numitele pensii speciale, dar reduce și posibilitatea de a abuza de acest sistem, arată raportul-sinteză făcut public duminică de Ministerul Muncii, preluat de News.ro.
România plătește 0,85% din PIB pentru pensii speciale, iar în doi - trei ani s-ar putea să ajungem la 1,5% din PIB, a declarat, miercuri, Eugen Rădulescu, director, Direcția stabilitate financiară, Banca Națională a României.
UniCredit Bank se așteaptă la o încetinire puternică a creșterii economice în 2023 și la o recesiune tehnică în primul trimestru. Guvernul trebuie să vină cu o reformă a pensiilor pentru a accesa fondurile suplimentare din PNRR, dar în loc de reducerea pensiilor speciale, PSD ar putea veni cu o înlocuire a cotei unice cu un sistem de taxare progresiv. Într-un scenariu alternativ, coaliția PSD-PNL ar putea fi înlocuită la guvernare de un cabinet tehnocrat.
Pensiile în plată ale magistraților vor fi recalculate astfel încât niciuna să nu mai depășească media veniturilor din 12 luni consecutive de activitate, potrivit proiectului legii pensiilor speciale aprobat de Guvern. De asemenea, vârsta de pensionare crește la 65 de ani, în condițiile în care acum legea prevede 60 de ani pentru magistrați. Cu toate acestea, o serie de șefii ai instituțiilor din magistratură vor beneficia în continuare de condiții speciale la pensia de sreviciu, conform proiectului care va fi transmis acum pentru adoptare Parlamentului.
Pensiile în plată ale magistraților se vor recalcula astfel încât niciuna să nu mai depășească media veniturilor din 12 luni consecutive de activitate, potrivit legii de modificare a pensiilor speciale. De asemenea, vârsta de pensionare crește la 65 de ani, în condițiile în care acum legea prevede 60 de ani pentru magistrați.
Uniunea Salvați România va depune un proiect pentru eliminarea pensiilor speciale ale lucrătorilor fostei Securități, a anunțat președintele partidului, Cătălin Drulă.
Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii va lua în dezbatere în ședința din 3 noiembrie cererile de pensionare depuse de 63 de judecători.
Fostul ministru al Fondurilor Europene Cristian Ghinea critică în termeni duri afirmația actualului deținător al acestui portofoliu, Marcel Boloș, care a spus că România nu se poate comporta „ca o țară sălbatică” în privința pensiilor speciale, pe motiv că aceste pensii speciale există în toată Uniunea Europeană. „Suntem într-o țară în care un magistrat care lucrează până la 45 de ani are de 10 ori mai mult pensia medie decât un profesor. Asta înseamnă țară sălbatică”, susține Cristian Ghinea.
În contextul în care senatorii puterii au decis majorarea salariilor tuturor demnitarilor, Ministrul Proiectelor Europene, Marcel Boloș, a arătat că în timp ce omologii miniștrilor români au salrii de peste 15.000 euro, demnitarii români au doar câte 2.500 euro lunar. Totodată, Boloș a afirmat că dacă România ar elimina pensiile speciale, care nu sunt bazate pe contributivitate, s-ar comporta ca o ”țară sălbatică”, susținând că astfel de pensii există și în UE.
Ministerul Apărării Naționale și Ministerul Afacerilor Interne au returnat neavizat Ministerului Muncii un memorandum de colaborare inter-instituțională în vederea ”reducerii cheltuielilor cu pensiile speciale”, obiectiv prevăzut în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Numărul de beneficiari de pensii de serviciu (pensii speciale) era, în luna mai 2022, de 9.826 persoane, conform datelor centralizate de Casa Națională de Pensii Publice (CNPP).
Guvernul se vede nevoit să ia sute de milioane de lei din Fondul de rezervă bugetară pentru a putea plăti pensiile militare de stat în luna decembrie, după ce mii de cadre militare și polițienești s-au pensionat pe parcursul anului, majorând semnificativ costurile bugetare lunare ale acestor pensii.
Pensiile ar putea fi majorate anul viitor cu un procent mai mare decât cel preconizat în prezent ca urmare a creșterii încasărilor la buget, a sugerat sâmbătă, într-o conferință de presă, premierul Florin Câțu.
România are nevoie de un guvern cu puteri depline care să poată pregăti bugetul pentru anul următor și să semneze decizii precum majorarea pensiilor sau înghețarea amenzilor, atenționează ministrul demis al Finanțelor, Dan Vîlceanu, secretar general al PNL, în emisiunea Ora de Profit.ro.
Ministrul Economiei, Claudiu Năsui, a declarat că nu există consens în coaliție pentru desființarea pensiilor speciale. Năsui afirmă că USR PLUS își dorete eliminarea acestora, dar, cu 15% în Parlament, trebuie să mobilizeze o majoritate de 51%
Ministrul Justiției, Stelian Ion, a declarat că rezolvarea problemei pensiilor speciale este unul dintre obiectivele coaliției și apreciază că, dacă acest subiect nu va fi tranșat, partidele vor fi taxate forte dur. Ion afirmă că proiectele care prevăd eliminarea unor pensii speciale și ajustarea celor care nu pot fi emilinate trebuie făcute în așa fel încât să respecte deciziile Curții Constituționale și să treacă de controlul de constituționalitate. ”Dacă nu vrem să mimăm, trebuie ca ele să treacă și de Curtea Constituțională”, a apreciat ministrul.
Ministrul Justiției, Stelian Ion, afirmă că problema pensiilor speciale ale magistraților este ”sensibilă” și crede că ”nu ne putem juca cu acest subiect”. Ministrul recunoaște că vechimea necesară pentru ieșirea la pensie este cam mică, unii magistrați ieșind la pensie înainte de 50 de ani, ”când sunt în toată puterea”. De asemenea, Stelian Ion afirmă că ”dacă problema de personal se adâncește, nu o să mai avem justiție”.
Ministrul Proiectelor Europene, Cristian Ghinea, a afirmat că nu există consens în coaliție în privința categoriilor de pensii speciale care ar trebui eliminate, însă USR PLUS susține că ”toate pensiile speciale trebuie să fie pe masă”.
Pensiile speciale ale parlamentarilor, magistraților și celorlalte categorii beneficiare nu vor mai fi actualizate cu rata medie anuală a inflației, în timp ce acordarea pensiilor pentru aleșii locali va fi suspendată până la data de 1 ianuarie 2022, conform unei ordonanțe de urgență pregătite de Guvern. Va fi prorogat termenul de aplicare a Legii privind venitul minim de incluziune, vor fi înghețate toate sporurile și indemnizațiile bugetarilor și vor fi suspendate ajutoarele sociale prevăzute de Legea educației.
Președintele Iohannis a promulgat miercuri proiectul de lege care elimină pensiile speciale acordate până acum parlamentarilor.
Parlamentul a adoptat, prin vot în plenul reunit al Camerei Deputaților și Senatului, un proiect de lege care elimină pensiile speciale acordate parlamentarilor.
Pensiile speciale ale parlamentarilor, magistraților și celorlalte categorii beneficiare nu vor mai fi actualizate cu rata medie anuală a inflației, în timp ce acordarea pensiilor pentru aleșii locali va fi suspendată până la data de 1 ianuarie 2022, conform unei ordonanțe de urgență pregătite de Guvern. Va fi prorogat termenul de aplicare a Legii privind venitul minim de incluziune, vor fi înghețate toate sporurile și indemnizațiile bugetarilor și vor fi suspendate ajutoarele sociale prevăzute de Legea educației.