Numărul total al beneficiarilor de indemnizație socială pentru pensionari a fost de 1.145.867 în ianuarie 2023, cu 616 persoane mai multe comparativ cu luna anterioară, conform datelor centralizate de Casa Națională de Pensii Publice (CNPP).
România plătește 0,85% din PIB pentru pensii speciale, iar în doi - trei ani s-ar putea să ajungem la 1,5% din PIB, a declarat, miercuri, Eugen Rădulescu, director, Direcția stabilitate financiară, Banca Națională a României.
Reforma pensiilor anunțată de președintele francez Emmanuel Macron are un susținător neașteptatîn fondatorul Tesla.
Guvernul ar putea adopta o ordonanță de urgență care să stabilească modalitățile de restituire a contribuțiilor de sănătate plătite de către cei care au pensii de peste 4.000 de lei.
UniCredit Bank se așteaptă la o încetinire puternică a creșterii economice în 2023 și la o recesiune tehnică în primul trimestru. Guvernul trebuie să vină cu o reformă a pensiilor pentru a accesa fondurile suplimentare din PNRR, dar în loc de reducerea pensiilor speciale, PSD ar putea veni cu o înlocuire a cotei unice cu un sistem de taxare progresiv. Într-un scenariu alternativ, coaliția PSD-PNL ar putea fi înlocuită la guvernare de un cabinet tehnocrat.
Fondurile de pensii private obligatorii aveau active în valoare de 95,62 miliarde de lei, la finalul lunii noiembrie 2022, în creștere cu 11% față de nivelul înregistrat la aceeași dată din 2021, potrivit statisticii Autorității de Supraveghere Financiară (ASF).
Fondurile de pensii facultative au ajuns la active în valoare de 3,58 miliarde de lei, la 30 noiembrie 2022, în creștere cu 9% comparativ cu nivelul înregistrat în același interval din anul anterior, arată datele Autorității de Supraveghere Financiară (ASF).
La lansarea Pilonului II, valoarea unei unități de fond a fost de 10 lei și, după mai bine de 14 ani, se situează între 23,44 lei și 29,14 lei.
Scăderile puternice ale piețelor de acțiuni și obligațiuni în 2022 au redus valoarea combinată a activelor fondurilor suverane și a fondurilor publice de pensii ale lumii pentru prima dată în istorie, cu 2.200 de miliarde de dolari, potrivit estimărilor unui studiu anual realizat de firma de analize de specialitate Global SWF, citat de Reuters.
Fondurile de pensii private obligatorii (Pilonul II) ar putea să se confrunte în acest an cu prima scădere anuală a valorii activului unitar net (VUAN) de la lansarea oficială a sistemului, în luna mai 2008, principalul motiv fiind creșterea generalizată a ratelor dobânzilor, care a determinat reducerea prețurilor titlurilor de stat aflate în portofoliile acestora, unde contribuie cu 3,75% din venitul brut lunar aproape opt milioane de participanți. Titlurile de stat au o pondere medie de peste 60% din totalul activului Pilonului II, conform datelor Autorității de Supraveghere Financiară (ASF).
Pensiile în plată ale magistraților vor fi recalculate astfel încât niciuna să nu mai depășească media veniturilor din 12 luni consecutive de activitate, potrivit proiectului legii pensiilor speciale aprobat de Guvern. De asemenea, vârsta de pensionare crește la 65 de ani, în condițiile în care acum legea prevede 60 de ani pentru magistrați. Cu toate acestea, o serie de șefii ai instituțiilor din magistratură vor beneficia în continuare de condiții speciale la pensia de sreviciu, conform proiectului care va fi transmis acum pentru adoptare Parlamentului.
Pensiile în plată ale magistraților se vor recalcula astfel încât niciuna să nu mai depășească media veniturilor din 12 luni consecutive de activitate, potrivit legii de modificare a pensiilor speciale. De asemenea, vârsta de pensionare crește la 65 de ani, în condițiile în care acum legea prevede 60 de ani pentru magistrați.
Proiectul legislativ prin care PNL propune majorarea de la 2.000 de lei la 3.000 de lei a plafonului pentru care pensiile sunt scutite de impozitare a fost adoptat în mod tacit de către senatori, fără ca reprezentanții puterii să-i întocmească vreun raport în comisiile de specialitate pentru a fi votat în plenul Senatului. Proiectul va fi transmis acum spre dezbatere și adoptare Camerei Deputaților și rămâne de văzut dacă puterea se va grăbi sau nu să îl adopte până la finele acestui an.
Pensiile private se confruntă cu o lipsă de viziune în privința dezvoltării acestui sector, nu există un proces de identificare a subiectelor cu adevărat importante pentru dinamica viitoare a acestui domeniu, a declarat Radu Crăciun, președintele Asociației pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR), prezent la a cincea ediție a Profit Financial.forum - Piețele financiare și provocările noilor crize.
Guvernul a aprobat un proiect de ordonanță de urgență, pe care l-a amânat timpo de câteva săptămâni pentru a-l modifica, prin care completează acte normative în domeniul pensiilor de stat administrate private. Printre altele, ordonanța stabilește un procent de 3% în situația în care statul român are dețineri sau participații în cadrul entităților de private equity, respectiv 5% în cazul în care fondurile de investiții private de capital în care se investește sunt finanțate atât din fonduri alocate prin Planul Național de Redresare și Reziliență și ale statului român. Administratorii vor avea obligația de de a deține permanent un nivel adecvat de lichiditate, a cărui valoare acoperă activitatea curentă pentru o perioadă de cel puțin 6 luni.
Toate cele șapte fonduri de pensii administrate privat au înregistrat o rată de rentabilitate în scădere, în primele nouă luni ale anului 2022, însă al treilea trimestru a consemnat o revenire substanțială la nivelul activului mediu per participant, arată datele agregate în Raportul Autorității de Supraveghere Financiară (ASF) privind evoluția sistemului de pensii private în primele 9 luni ale anului.
Sistemul public de pensii va avea la dispoziție venituri de 111,7 miliarde de lei, în creștere cu 12,6% față de anul acesta și pentru prima dată peste pragul de 100 de miliarde de lei, potrivit proiectului de buget publicat de Ministerul Finanțelor. Subvenția care se dă de la bugetul de stat către sistemul de pensii pentru echilibrare scade cu 8,5%, de la 11,74 miliarde de lei anul acesta la 10,74 miliarde de lei anul următor.
Uniunea Salvați România va depune un proiect pentru eliminarea pensiilor speciale ale lucrătorilor fostei Securități, a anunțat președintele partidului, Cătălin Drulă.
Administratorii de pensii private vor avea obligația să introducă un sistem de alertă timpurie atunci când valoarea unei investiții scade cu cel puțin 10% față de prețul de achiziție, alertă care să declanșeze obligativitatea reevaluării deținerii din portofoliul fondului de pensii și “adoptarea de măsuri asumate la nivelul structurii de conducere a administratorului”, potrivit unei decizii pregătite de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF).
Finanțele s-au descurcat bine în acest an cu menținerea sub control a deficitului bugetar, dar situația se complică pe final de an, în contextul în care dinamica veniturilor încetinește și taxele și impozitele pe consum au început să aducă bani sub așteptări, spune Valentin Tătaru, economistul șef al ING Bank România, la Maratonul Fiscalității, organizat de Profit News TV. Anul viitor va fi mult mai dificil, în contextul în care economia încetinește și statul nu va mai beneficia de creșterea nominală de peste 20% a produsului intern brut umflată de inflație. Creșterea pensiilor cu 12,5% este considerată rezonabilă de către economistul ING, care atrage însă atenția că și în 2023 inflația se va menține ridicată, ceea ce va duce la scăderea veniturilor reale.
Fondurile de pensii private obligatorii aveau active în valoare de 88,71 miliarde lei, la finalul lunii septembrie 2022, în creștere cu 2% față de nivelul înregistrat la 30 septembrie 2021, potrivit datelor Autorității de Supraveghere Financiară (ASF).
Pensiile a peste 20 de milioane de pensionari din Germania ar putea fi majorate cu până la 4,2% din iulie 2023, sub rata așteptată a inflației, de 7%, arată o propunere a guvernului de la Berlin, văzută de Reuters.
Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii va lua în dezbatere în ședința din 3 noiembrie cererile de pensionare depuse de 63 de judecători.
Sistemul de pensii al Germaniei nu va fi viabil financiar în cinci ani, dacă nu va fi reformat, consideră Rainer Dulger, președintele Confederației Asociațiilor Patronale Germane, transmite CNBC.
Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș, a declarat, în emisiunea Talk News de la Profit News TV, despre reforma pensiilor cerută prin PNRR că o măsură care trebuie luată este ca pensia de care beneficiază persoana să nu fie mai mare decât salariul în plată.