Piața imobiliară a avut un prim trimestru foarte activ, în 2019. Cea mai mare suprafață tranzacționată se află în clădiri de birouri din București, unde au fost închiriați 110.000 metri pătrați.
Piața de consultanță imobiliară din România a ajuns la o valoare de circa 80 de milioane de euro și are un potențial de dublare a valorii în aproximativ 5 ani.
Investitorul Hili Properties, parte a unui grup maltez care deține și restaurantele McDonald’s din România, va mai dezvolta în acest an două restaurante pentru operatorul rețelei McDonald’s din România, după ce anul trecut a deschis două unități, și urmărește piața imobiliară locală pentru noi oportunități de achiziții.
Piața imobiliară locală a ȋnceput să atragă atenția marilor investitori asiatici, grupuri din China si Coreea de Sud explorând posibilitatea de a investi direct ȋn principalele segmente de piață. Primele achiziții ar putea fi realizate până la finalul anului.
Piața imobiliară rezidențială din România va funcționa cu două viteze în acest an, pe fondul accentuării discrepanțelor între mediul urban și cel rural. În București și în marile orașe, cererea în creștere de spații de locuit va continua să pună presiune pe ofertă, în timp ce, în zonele rurale, mare parte din investiții ar putea fi înghețate, mai ales în domeniul locuințelor unifamiliale, arată o analiză realizată de firma de consultanță Frames.
Piața imobiliară bucureșteană va beneficia în acest an de accelerarea lucrărilor de construcții pe segmentul birourilor, de extinderea spațiilor industriale, precum și de prețurile care rămân atractive, potrivit estimărilor Avison Young, cel mai mare broker independent din sectorul imobiliar canadian.
Primăria Capitalei a anunțat, duminică, printr-un comunicat de presă, că intenționează să cumpere până la sfârșitul anului, prin Compania Municipală Imobiliara București (CMIB), o sută de locuințe de pe piața liberă.
Stocul de birouri din principalele orașe regionale din România, Cluj-Napoca, Timișoara, Iași și Brașov, a ajuns la un volum de 780.000 de metri pătrați la finalul primului semestru din acest an, cu 12% mai mult față de perioada similară a anului trecut, și va depăși pragul de 1 milion metri pătrați în 2019.
Evoluția pieței rezidențiale în primele șase luni din acest an confirmă așteptările cu privire la încetinirea ritmului de creștere a prețurilor.
Actul normativ maghiar din toamna anului 1917 prin care erau restricționate tranzacțiile imobiliare în Ardeal în numele "interesului public" își găsește ecou peste timp în discuțiile și tentativele de legiferare din România zilelor noastre, care au în centru îngrijorarea cu privire la ponderea tot mai mare a terenurilor deținute de străini în totalul fondului funciar al României.
Dintr-o perspectivă macroeconomică, bulele imobiliare au tendința de a fi cele mai periculoase pentru că afectează o mare parte a populației. Cele mai riscante piețe imobiliare din prezent sunt în Australia, Londra, Hong Kong, Suedia și Norvegia.
Piețele imobiliare din Europa de Est rămân atractive pentru dezvoltatori, în condițiile în care perspectivele economice contracarează volatilitatea politică din regiune, au apreciat directorii din industrie care au participat la o conferință la Viena, transmite Bloomberg.
O lege a pensiilor care ar permite fondurilor de pensii românești să investească în piața imobiliară autohtonă ar crea stabilitate în acest sector și ar putea aduce un suflu de încredere investitorilor străini, a declarat miercuri, pentru News.ro, directorul general al companiei de consultanță imobiliară JLL România, Silviana Petre Badea.
Prețurile proprietăților imobiliare din România cresc peste media europeană și peste tendința pe termen lung, ceea ce ridică problema sustenabilității acestora, potrivit unui raport al Băncii Naționale a României.
Piața imobiliară din Danemarca riscă să scape de sub control, în special în jurul orașelor mari, din cauza dobânzilor negative care îi fac pe împrumutați să fie neglijenți, avertizează cea mai mare bancă daneză specializată în credite ipotecare, Nykredit, transmite Bloomberg.
Pentru sistemul bancar, marea problemă a Legii privind darea în plată este că transformă instituțiile de credit în agenții imobiliare și mai puțin valoarea garanțiilor imobiliare din portofoliu cu care ar putea fi nevoite să accepte stingerea creanțelor.
Când vorbesc de suprapraîndatorarea populației, nimeni nu marșează la discuție, deși aceasta constituie un lucru evident, trădat de nivelul mare al creditelor neperformante. Iar când spun neperformanță nu fac deosebirea între finanțările acordate persoanelor fizice și cele atribuite companiilor. Pentru că, în definitiv, și într-un caz, și în celălalt, tot cererea insolvabilă a dus la neperformanță.