Așteptările mediului de afaceri german s-au înrăutățit pentru a doua lună, dezamăgindu-i pe analiști, după un început deja dificil al anului pentru cea mai mare economie a Europei.
Germania a continuat să evite o recesiune provocată de criza energetică, în ciuda faptului că PIB-ul s-a redus la sfârșitul anului 2023 și pe parcursul întregului an.
Produsul Intern Brut al României, estimat pentru anul 2022 – date semidefinitive – a fost de 1.401.345.400.000 lei prețuri curente, în creștere – în termeni reali – cu 4,1% față de anul 2021, anunță Institutul Național de Statistică (INS).
România a înregistrat progrese impresionante în ceea ce privește performanțele economice, însă țara se confruntă în continuare cu un decalaj mare de convergență față de standardele de viață din UE și cu mari disparități regionale și sociale. Pentru a rezolva aceste probleme, România trebuie să își valorifice sectorul privat, potrivit unui nou raport IFC.
Banca Națională a României trimite semnale clare că se așteaptă la noi majorări de fiscalitate care să reducă deficitul bugetar în perioada următoare, fără să precizeze însă un calendar, în contextul în care economia este așteptată să decelereze „vizibil mai pronunțat” în acest an și să se redreseze „doar ușor” în 2024, când va trece însă pe o poziție de creștere sub potențial.
Economia României a încetinit puternic în trimestrul al treilea, mai mult decât așteptau piețele, iar analiștii se uită cu pesimism la dinamica viitoare, dar și cu scepticism la datele „greu de explicat” și de o calitate „cel puțin slabă” publicate de Statistica oficială, cu mari discrepanțe între seria brută și cea sezonieră. Totodată, scăderea inflației nu convinge și de la 1 ianuarie sunt așteptate noi creșteri de prețuri ca urmare a majorării taxelor și accizelor, ceea ce ar putea întârzia scăderea dobânzilor.
Comisia Europeană a redus puternic estimarea de creștere pentru economia României în acest an, de la 3,2% la 2,2%.
Economia României va crește anul viitor cu 3,4%, iar câștigul mediu net lunar va atinge 4.733 lei, indică noile prognoze ale Guvernului.
Germania, cea mai mare economie europeană, se va contracta cu 0,4% anul acesta și va înregistra în 2024 o creștere modestă de 0,7%, estimează influentul Consiliu German al Experților Economici (GCEE), transmit DPA și AP.
Banca Centrală Europeană (BCE) se așteaptă ca produsul intern brut (PIB) al blocului monetar să se contracte sau să stagneze în trimestrul al patrulea, a declarat vicepreședintele instituției Luis de Guindos, citat de agenția Reuters.
Sumele colectate din taxe și contribuții sociale în Uniunea Europeană au crescut cu 480 miliarde de euro în 2022, comparativ cu 2021, ajungând la 6.549 de miliarde de euro, însă ponderea taxelor în PIB-ul UE a scăzut până la 41,2% anul trecut, de la 41,5%, arată datele publicate de Eurostat.
Inflația din zona euro a scăzut la cel mai mic nivel din ultimii peste doi ani, în condițiile în care economia s-a contractat în urma unei creșteri fără precedent a ratelor de dobândă.
Economia Germaniei s-a contractat în al treilea trimestru cu mai puțin decât se estima, în contextul în care investițiile în creștere au compensat scăderea cheltuielilor de consum. Totodată, cea mai mare economie europeană a reușit să evite o recesiune iarna trecută, potrivit statisticilor revizuite.
Economia americană a înregistrat cel mai rapid ritm de creștere din ultimii aproape doi ani în trimestrul al treilea, depășind așteptările analiștilor, în contextul în care consumul privat a accelerat puternic.
Economia Chinei a înregistrat un ritm de creștere peste așteptări în al treilea trimestru, în timp ce consumul a accelerat, de asemenea, în septembrie, ceea ce sugerează că recenta revenire a economiei chineze i-ar putea permite să atingă obiectivul anual de creștere al Beijingului, transmite agenția Reuters.
În timp ce economia ungară se apropie de media UE în privința dezvoltării, performanța sa relativă se deteriorează în comparație cu cea a țărilor din regiune, scrie publicația ungară de opoziție NÉPSZAVA, citată de Rador.
Fondul Monetar Internațional (FMI) a înrăutățit din nou prognoza privind creșterea economiei României în acest an, estimând un avans de 2,2%.
Președintele Senatului, liderul PNL Nicolae Ciucă, le-a transmis participanților la Repatriot Summit 2023 că nivelele de ambiție trebuie să fie cât mai ridicate pentru a avea rezultate cât mai bune, propunând ca țintă, la sugestia oamenilor de afaceri români, un nivel al PIB pentru 2027 de 500 de miliarde de euro.
Cheltuielile din noiembrie și decembrie sunt, de obicei, cele mai mari din an pentru Guvern, acesta fiind perioada în care statul dă drumul banilor, ordonatorii de credite și primăriile se grăbesc să nu rămână bani necheltuiți, iar la buget ajung la plată facturi multe și pe sume mari. Guvernul speră să țină deficitul (diferența dintre venituri și cheltuieli) din ultimele două luni ale anului, noiembrie și decembrie, la 1,5% din PIB, a declarat pentru Profit.ro ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, și țintește un deficit de 5-5,5% din PIB pentru tot anul. Obiectivul de 1,5 pentru noiembrie și decembrie este unul destul de ambițios, având în vedere că Guvernul și-a asumat investiții foarte mari în acest an, multe dintre ele cu fonduri europene, unde nu-și permite să încetinească ritmul cheltuielilor.
Economiștii băncilor au început să taie din prognozele de creștere economică pentru 2024, una dintre cauze fiind măsurile fiscale anunțate pentru reducerea deficitului bugetar, cuplate cu o cerere externă redusă și o dinamică mai mică a consumului intern.
Statistica a confirmat încetinirea creșterii economice în al doilea trimestru, cu înjumătățirea ratei anuale la 1,1%. Consumul a luat-o la vale și a dus și creșterea în jos, în timp ce investițiile publice, finanțate preponderent cu fonduri europene, au fost cele care au contribuit cel mai mult la dinamica pozitivă.
Italia pregătește majorarea deficitului bugetar din 2023 peste ținta de 4,5% din PIB, stabilită în aprilie, în urma impactului stimulentelor fiscale costisitoare acordate pentru îmbunătățirea locuințelor, au declarat pentru Reuters surse care au dorit să-și păstreze anonimatul.
Capitalizarea Novo Nordisk a crescut vineri, pentru scurt timp, peste cea a producătorului francez de bunuri de lux LVMH, producătorul danez de medicamente devenind cea mai valoroasă companie din Europa, datorită încrederii investitorilor în succesul medicamentelor sale pentru slăbit, transmite Reuters.
Premierul Marcel Ciolacu s-a deplasat vineri, la Bruxelles, după cum a relatat Profit.ro, pentru a convinge Comisia Europeană că trebuie să accepte un deficit bugetar peste cel asumat, de 4,4% din PIB, ca urmare a efoturilor bugetare cauzate de războiul din Ucraina. Potrivit propriilor declarații, în timp ce Guvernul susține că ar fi cheltuit 3,5% din PIB în acest sens, incluzând aici și majorarea suplimentară a bugetului apărării, funcționarii Comisiei au calculat cheltuieli suplimentare pentru bugedt de doar 1,5%.
Deficitul bugetului general consolidat a urcat la 2,43% din PIB după primele șapte luni ale anului, la 38,6 miliarde de lei, de la 2,34% din PIB, respectiv 37,21 miliarde de lei, la finalul primului semestru, potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor.