Economia zonei euro nu a reușit să crească la sfârșitul anului 2022, contrar estimărilor anterioare, performanțele mai slabe din Germania și Irlanda contribuind la reviziuirea cifrelor inițiale.
Sectorul construcțiilor a fost motorul creșterii economice în trimestrul al patrulea, în condițiile unei contribuții importante din partea investițiilor care au urcat dinamica la 4,6%. Pe tot anul trecut, cele mai importante contribuții la creșterea economică de 4,8% au venit din comerț și sectorul IT&C, în timp ce agricultura și industria au avut performanțe slabe.
China și-a stabilit o țintă modestă de creștere economică în acest an, de aproximativ 5%, duminică, în ziua în care a început sesiunea anuală a Congresului Național al Poporului (NPC), care este pregătit să pună în aplicare cea mai mare restructurare guvernamentală din ultimii zece ani.
Indicatorul de încredere în economie a revenit pe creștere în februarie după două luni consecutive de scădere. Și-a revenit doar sectorul serviciilor, în timp ce celelalte sectoare, precum industria, au continuat contracția. Indicatorul de încredere arată spre o contracție sau cel mult o stagnare a produsului intern brut în primul trimestriu din acest an comparativ cu ultimul din 2022, cred unii analiști.
Economia României este așteptată să crească cu 1,7% în acest an, mai lent comparativ cu estimările anterioare, potrivit proiecțiilor actualizate ale Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD).
Creșterea economică a României a fost de 4,8% în 2022, față de 5,8% în anul anterior și ușor sub estimarea oficială.
Comisia Europeană a revizuit în urcare estimările privind avansul economiei României în acest an, însă avertizează că inflația ridicată, condițiile de finanțare stricte și încetinirea celorlalte economii din UE vor afecta creșterea.
Autoritățile au realizat un scenariu de risc în privința unui cutremur puternic în zona Vrancei, care are o perioadă medie de recurență de 1.000 de ani. S-a luat în considerare că declașarea și producerea cutremurului ar avea loc noaptea, iar 95% din populație s-ar afla în clădiri rezidențiale.
Zona euro este pe cale să evite o recesiune, după ce a înregistrat o creștere neașteptată la sfârșitul anului 2022, în ciuda unei inflații de două cifre și a invaziei Rusiei în Ucraina.
Economia germană s-a contractat în mod neașteptat în trimestrul al patrulea, conform datelor publicate luni, semn că cea mai mare economie europeană ar putea intra până la urmă în recesiune, deși probabil una mai puțin severă comparativ cu temerile inițiale.
PIB-ul german a scăzut cu 0,2% în ultimele trei luni din 2022, potrivit datelor oficiale, în timp ce prima economie europeană s-a confruntat cu consecințele invaziei rusești în Ucraina, potrivit AFP.
Creșterea nominală a PIB-ului României a fost în 2022 de 49 miliarde euro față de anul anterior, ajungându-se la echivalent a 1.427 miliarde lei, peste prognoza oficială, de 1.396 miliarde lei, a anunțat premierul Ciucă. Creșterea PIB-ului este astfel de 4,9% față de 4,6% cât fusese estimat, a mai arătat prim-ministrul, care în acest context a afirmat că astfel ”s-a reușit o performanță guvernamentală”.
România are riscuri la adresa stabilității financiare dinspre deficitul bugetar și cel de cont curent, hrănit de primul și plătește dobânzi mai mari (cele mai mari din UE) decât sugerează dimensiunea economiei, arată economistul șef al Raiffeisen Bank România și fostul președinte al Consiliului Fiscal. Reducerea deficitului este un ”must” spune Dumitru, care adaugă că România nu are piețe financiare suficient de dezvoltate care să permită creșterea datoriei publice și este dependentă de finanțarea externă.
Economiștii de la Goldman Sachs nu mai prognozează o recesiune în zona euro, după ce economia s-a dovedit mai rezistentă pe finalul anului 2022, prețul gazelor naturale a scăzut brusc, iar China a renunțat la restricțiile Covid-19 mai devreme decât era anticipat.
Produsul intern brut al Ucrainei a scăzut cu 30,4% în 2022 – cea mai mare scădere anuală din ultimii peste 30 de ani – din cauza războiului cu Rusia, a declarat ministrul economiei Iulia Șviridenko, citată de The Guardian.
Datoria administrației publice (datoria guvernamentală) s-a cifrat, în octombrie 2022, la 651,508 miliarde lei, față de 646,073 miliarde de lei în septembrie și 577,521 miliarde de lei la finalul anului trecut, conform datelor publicate de Ministerul Finanțelor.
România a înregistrat în primele 9 luni o creștere anuală de 22% a PIB/capita, cea mai mare din UE, avans care, dacă ar fi menținut, ne-ar putea permite să urcăm de pe tradiționala poziție de ocupant al penultimului loc în UE la acest indicator, arată economistul-șef Alpha Bank. Doar 5 țări au putut avansa în clasamentul UE după PIB/capita, în ultimii 10 ani, iar pentru a reuși, România nu ar trebui să rateze cu niciun chip șansa PNRR și a fondurilor europene.
Ministrul eston al apărării, Hanno Pevkur, nu consideră că Rusia ar fi fost grav slăbită în cele nouă luni de război în Ucraina, relatează duminică DPA, preluată de Agerpres.
Economia germană a crescut în trimestrul al treilea mai mult decât sugerau cifrele preliminare, datorită consumului privat, ceea ce alimentează speranțele că recesiunea care se apropie nu va lovi atât de puternic precum se credea inițial.
Finanțele s-au descurcat bine în acest an cu menținerea sub control a deficitului bugetar, dar situația se complică pe final de an, în contextul în care dinamica veniturilor încetinește și taxele și impozitele pe consum au început să aducă bani sub așteptări, spune Valentin Tătaru, economistul șef al ING Bank România, la Maratonul Fiscalității, organizat de Profit News TV. Anul viitor va fi mult mai dificil, în contextul în care economia încetinește și statul nu va mai beneficia de creșterea nominală de peste 20% a produsului intern brut umflată de inflație. Creșterea pensiilor cu 12,5% este considerată rezonabilă de către economistul ING, care atrage însă atenția că și în 2023 inflația se va menține ridicată, ceea ce va duce la scăderea veniturilor reale.
Divizia de cercetare a Băncii Comerciale Române a redus substanțial prognoza de creștere economică pentru anul în curs și pentru următorul, după ce Institutul Național de Statistică a venit cu o nouă revizuire amplă a datelor de creștere din trimestrele anterioare. Economistul șef al BCR arată că datele cu frecvență ridicată sunt în contradicție cu creșterea oficială a economiei din trimestrul al treilea.
Economia europeană a încetinit puternic în trimestrul al treilea, opt dintre statele UE care au raportat date consemnând scăderi raportat la trimestrul precedent, potrivit Eurostat. România și Cipru au înregistrat cel mai mare avans trimestrial, în timp ce economia Ungariei s-a contractat pentru prima oară în ultimii doi ani.
Economia a continuat să crească în trimestrul al treilea din acest an comparativ cu trimestrul al doilea, dar dinamica foarte ridicată din prima jumătate a anului a fost recalculată de Institutul Național de Statistică, care a venit din nou cu revizuiri foarte mari ale datelor, care vor surprinde iar economiștii. Dinamica a frânat în termeni anuali, pe seria brută, deși era așteptată o accelerare.
Inflația din zona euro a crescut la un nou maxim istoric, în timp ce economia blocului a încetinit, ceea ce întărește temerile că o recesiune este acum aproape inevitabilă.
Economia germană, cea mai mare din UE, a crescut în mod neașteptat în trimestrul al treilea, amânând o recesiune la care analiștii se așteaptă în continuare din cauza inflației în creștere și a crizei energetice.