Banca Națională a României lucrează la noi observații pe marginea proiectului de lege privind plafonarea dobânzilor, inițiat de senatorul PNL Daniel Zamfir. BNR transmisese inițial că legea nu are legătură cu băncile sau IFN, însă opinia a fost emisă înainte de modificarea legii în Senat, au precizat oficialii băncii centrale pentru Profit.ro.
Guvernul a transmis Parlamentului că legislativul va decide asupra oportunității adoptării proiectului de lege privind plafonarea dobânzilor, fără să emită un punct de vedere clar în acest sens, dat fiind că ministerele nu au avut opinie unitară. Pe de altă parte, Banca Națională a României a transmis Guvernului că nu are competență să-și dea cu părerea asupra proiectului, având în vedere că băncile și IFN supravegheate de Banca centrală sunt exceptate de la aplicarea legii.
Mediul academic din România ia atitudine împotriva inițiativei legislative de plafonare a dobânzilor, arătând într-o scrisoare deschisă adresată Parlamentului că aceasta va avea efecte contrare celor scontate de către inițiator, reducând accesul la finanțare pentru o largă categorie de cetățeni.
Asociația Română a Băncilor și Consiliul Patronatelor Bancare din România cer Parlamentului să prelungească cu 60 de zile termenul de dezbatere al proiectelor privind plafonarea dobânzilor la credite și limitarea sumelor ce pot fi recuperate în cazul cesiunii de creanță, motivând că trebuie cântărite toate efectele modificărilor legislative și că e nevoie de o dezbatere mai amplă. Băncile au comandat un studiu de impact, care arată că noua legislație va afecta creditarea în cazul în care intră în vigoare.
Proiectele de lege care limitează dobânzile la credite, sumele ce pot fi cerute de recuperatori și care elimină calitatea de titlu executoriu al contractelor, inițiate de senatorul Daniel Zamfir, vor genera efecte negative la nivelul economiei, se arată într-un studiu de impact realizat de KPMG la comanda băncilor. Băncile vor mări costurile creditelor și vor restrânge oferta de împrumuturi, dar vor acumula și credite neperformante ca urmare a restricțiilor impuse, ceea ce va afecta creșterea economică și riscul de țară.
Un nou pocinog a căzut pe capul băncilor, după amintirile neplăcute cu darea-n plată și conversia: Parlamentul discută plafonarea dobânzilor la credite. Instituțiile de credit sunt acuzate de avariție fără de seamă în comparație cu suratele europene de către senatorul și adversarul numărul unu, Daniel Zamfir. Dar să analizăm cum stă situația în realitate.
Banca Națională a României a introdus cerințe ridicate de capital pentru instituțiile financiare nebancare ce percep dobânzi peste anumite praguri. Florin Georgescu, prim-viceguvernator, susține că BNR a intervenit pentru că piața IFN crește prea repede și că dobânzile ridicate practicate de unele instituții ar putea aduce riscuri ca împrumuturile să nu mai fie rambursate. Oficialul insistă că BNR nu a urmărit să ia măsuri din perspectiva consumatorilor, ci din perspectivă prudențială, pentru că riscurile ridicate s-ar putea răsfrânge și asupra băncilor.
Banca Națională a României va impune instituțiilor financiare nebancare costuri uriașe cu capitalul în cazul în care depășesc anumite limite ale dobânzilor la creditele de consum, au declarat pentru Profit.ro mai multe surse, confirmate oficial. Totodată, BNR vrea să treacă sub supraveghere directă mai multe IFN, schimbând condițiile prin care sunt obligate să intre în Registrul special de evidență. Unele companii, precum Provident Financial, activă pe piața creditelor de valori reduse, reușeau să se ferească de supravegherea prudențială a băncii centrale prin transferarea creditelor sub pragul legal înaintea perioadelor de raportare.