Guvernul intenționează, de la 1 aprilie, să înlocuiască actuala schemă de plafonare a prețurilor și de compensare a facturilor la energie electrică pentru consumatorii casnici cu un sistem nou de subvenționare, care va consta în scutirea populației de la plata certificatelor verzi și a taxei de cogenerare, care fac parte din prețul final de furnizare al electricității, precum și din reducerea TVA la curent de la 19% la 5%, cu condiția încadrării într-o limită de consum lunar de 300 kWh.
Guvernul a adoptat în ședința de joi o masivă ordonanță de urgență de modificare a Legii energiei, de 70 de pagini, menită să transpună "corect și complet" în legislația națională Directiva UE 2019/944 privind normele comune pentru piața internă de energie electrică și Regulamentele europene în materie și care prevede, printre altele, că Executivul poate interveni în formarea prețurilor de furnizare a energiei electrice doar în cazul clienților casnici vulnerabili sau afectați de sărăcie energetică.
Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) a publicat proiecte de ordine de majorare de la 1 ianuarie 2022 a tarifelor reglementate practicate de operatorul de transport și sistem Transelectrica și de cei 6 operatori concesionari de rețele de distribuție a energiei electrice, după ce inițial intenționa să amâne creșterea lor până la 1 aprilie anul viitor, din cauza plafonării prețurilor finale de furnizare pentru consumatorii casnici prin legislația primară intrată recent în vigoare, prețuri care includ și aceste tarife.
Mai multe firme din cadrul Nova Group controlat de familia Adamescu și-au dat în judecată furnizorul de energie electrică, deținut indirect de către compania energetică de stat a Ungariei, după ce acesta le-a notificat la începutul lunii trecute majorarea cu 60% a prețului de vânzare a electricității, față de cel stabilit prin contract cu numai 3 luni înainte, potrivit documentelor oficiale analizate de Profit.ro.
Operatorul sistemului energetic național, Transelectrica, controlat de stat prin Secretariatul General al Guvernului (SGG), ia în calcul contractarea unui împrumut bancar pe termen scurt în sumă de 200 milioane lei, din care mai mult de o treime ar urma să fie utilizată pentru finanțarea activității sucursalelor sale SMART SA, Teletrans și Formenerg, prin așa-numita metodă cash pooling.
De plafonarea prețului final de facturare la 1 leu/kWh la energie (din care cel mult 0,525 lei/kWh prețul energiei-marfă) și la 0,37 lei/kWh la gaze naturale (maxim 0,250 lei/kWh gazul-marfă) vor beneficia nu doar consumatorii casnici, ci și spitalele (publice și private), unitățile de învățământ (publice și private), creșele (publice și private), ONG-urile, furnizorii de servicii sociale publici și privați, precum și unitățile de cult, potrivit amendamentelor admise în comisiile de specialitate de la Camera Deputaților la proiectul Legii de aprobare a OUG de compensare a scumpirilor la curent și gaze, care va merge astăzi la votul final din plenul Camerei decizionale.
Prețul gazelor naturale achiziționate de către centralele care produc energie termică pentru sistemele centralizate de încălzire precum cel operat de Termoenergetica în Capitală va fi plafonat, iar diferența dintre plafon și cotațiile din piață va fi suportată de la bugetul de stat, potrivit unei propuneri de amendare a proiectului Legii de aprobare a OUG de compensare a scumpirilor la energie și gaze adoptat săptămâna trecută de Senat, a declarat la Parlament ministrul demis al Energiei, Virgil Popescu.
Până la eventuala adoptare finală și intrare în vigoare a măsurilor de plafonare a prețurilor și de compensare a scumpirilor la energie electrică anunțate de autorități, furnizorii de profil trimit notificări de majorare clienților casnici cu contracte concurențiale ale căror perioade contractuale cu preț fix garantat se apropie de sfârșit, iar scumpirile anunțate sunt masive.
Asociația Furnizorilor de Energie Electrică din România (AFEER) și Federația Asociațiilor Companiilor de Utilități din Energie (ACUE) critică, în comunicate de presă separate, dar coordonate, câteva dintre măsurile de ținere sub control a scumpirilor galopante la electricitate și gaze din ultima perioadă anunțate ca posibile atât de autoritățile de la București, cât și de cele europene.
Fondul Proprietatea (FP), care deține 20% din capitalul companiei de stat Hidroelectrica, cel mai mare și mai rentabil producător de energie electrică din România, semnalează că amplificarea scumpirilor de pe piețele angro de electricitate din ultima perioadă a majorat semnificativ profitul Hidroelectrica în trimestrul III al anului și în primele 9 luni din 2021, perspectivele pentru viitor ale companiei fiind de asemenea optimiste din acest punct de vedere.
Președintele Klaus Iohannis a declarat joi, după o vizită la centrala nucleară Cernavodă, că este de acord cu plafonarea prețurilor la energie în această iarnă, măsură despre care premierul Florin Cîțu a anunțat luni că este susținută de către PNL va putea fi luată de către un Guvern cu puteri depline.
Ministrul Energiei, Virgil Popescu, a declarat după ședința de Guvern în care a fost aprobată ordonanța de urgență de compensare parțială de la bugetul de stat a scumpirilor la curent electric și gaze naturale suportate la iarnă de consumatorii casnici pe facturi că sistemul românesc de compensare este compatibil cu îndrumările pregătite de Comisia Europeană pe această temă pentru întreaga Uniune și a fost apreciat și de omologii săi din alte state membre.
Guvernul a modificat Legea energiei prin ordonanță de urgență pentru a da posibilitatea Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) să mențină prețuri reglementate la energia electrică livrată de producători furnizorilor de ultimă instanță ce alimentează consumatorii casnici și totodată să plafoneze tarifele achitate de consumatorii casnici la nivelul din prezent.
Niculae Havrileț, secretar de stat în Ministerul Economiei și fost președinte al ANRE, a declarat că actualul trend amplu descrescător al prețurilor de pe piețe angro românești și europene de gaze naturale și energie electrică, determinat de scăderea consumului pe fondul pandemiei COVID-19, ridică întrebarea în ce măsură menținerea unor prețuri reglementate la energie și gaze mai are vreo utilitate.
Ministrul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri, Virgil Popescu, a prezentat la finalul ședinței de Guvern principalele modificări care vor fi aduse OUG nr. 114/2018, între acestea fiind eliminarea plafonelor de prețuri la energie electrică și gaze și eliminarea taxei de 2% pe cifra de afaceri impusă companiilor din energie. ”Prin proiectul de modificare a OUG 114, dorim să ajungem, în 2021, la o piață liberă, la o piață care să nu mai aibă distorsiuni”, a declarat Virgil Popescu, precizând că în ședința de Guvern a fost o primă lectură a proiectului de lege pe care Guvernul își va angaja răspunderea.
Guvernul se gândește, la rândul său, la dividende suplimentare de la companii de stat, după modelul Fondului Proprietatea (FP), o decizie în acest sens fiind încă în discuție, afirmă pentru Profit.ro surse guvernamentale, după o întrevedere, miercuri, a premierului Ludovic Orban cu reprezentanții Fondului. Profit.ro a anunțat recent că FP, acționar minoritar, solicită ca Nuclearelectrica să distribuie dividende suplimentare de peste jumătate de miliard de lei și cere și convocarea AGA la Hidroelectrica, pentru distribuirea de dividende suplimentare de 1,25 miliarde lei, solicitări criticate.
Plafonul de preț de 68 lei/MWh impus prin OUG nr. 114/2018 producătorilor interni de gaze naturale care își vând producția furnizorilor clienților casnici și CET-urilor care livrează căldură populației va fi eliminat în etape, până la 31 septembrie 2020, iar furnizarea energiei electrice consumatorilor casnici prin obligarea celor mai eficienți producători să livreze la preț fix va fi dereglementată, tot în trepte, până la 31 decembrie 2020, potrivit celui mai recent acord între autoritățile de la București și Comisia Europeană, susțin surse din piață.
Niculae Havrileț, consilier al ministrului Economiei și Energiei și fost șef al ANRE, a declarat că Guvernul ar putea adopta în ianuarie anul viitor o ordonanță simplă prin care să fie corectate cel puțin o parte din efectele negative asupra industriei energetice ale celebrei și controversatei OUG nr. 114/2018, care a dus și la declanșarea mai multor proceduri de infringement împotriva României de către Comisia Europeană.
Consiliul de Administrație al Nuclearelectrica (SNN), operatorul centralei nucleare de la Cernavodă controlat de statul român prin Ministerul Economiei, a transmis, în replică la solicitarea acționarului minoritar Fondul Proprietatea, ca SNN să distribuie dividende suplimentare de peste jumătate de miliard de lei, că o astfel de distribuire ar afecta grav capacitatea companiei de a implementa proiectul retehnologizării reactorului 1 al centralei.
Potrivit Nuclearelectrica, studiul tehnic de evaluare a stării reactorului 1 al centralei de la Cernavodă trebuie finalizat până cel târziu în a doua jumătate a anului 2020. Asta pentru ca, pe baza sa, să poată fi întocmit studiul de fezabilitate a retehnologizării, cu termen de finalizare până la sfârșitul anului 2021, iar activitățile de pregătire a retehnologizării să poată începe în 2022.
Programul de guvernare al posibilului viitor Guvern PNL, condus de premierul desemnat Ludovic Orban, prevede eliminarea prevederilor considerate "nocive" pentru sectorul energetic din celebra și controversata OUG nr. 114/2018, în primul rând a plafonării prețului gazelor de producție internă și a reintroducerii prețurilor reglementate la electricitate, "de preferință" anul viitor, deși România se află de ceva timp sub presiunea procedurii de infringement declanșate pe această temă de către Comisia Europeană, iar în Parlament s-a demarat deja modificarea Ordonanței.
Comisia de Industrii a Camerei Deputaților a avizat abrogarea din celebra OUG nr. 114/2018 a articolelor prin care se plafonase prețul gazelor naturale de producție internă pentru populație și CET-uri la 68 lei/MWh, se reintroduseseră prețurile reglementate la energia electrică destinată consumatorilor casnici clienți ai furnizorilor de ultimă instanță și se majorase de la 0,2 la 2% taxa percepută de ANRE operatorilor din energie și gaze.
Frank Hajdinjak pleacă de la șefia E.ON România după o perioadă de peste 10 ani în care a ocupat postul de CEO.
E.ON Gaz Furnizare, divizia de furnizare de gaze naturale pentru clienții casnici din sectorul reglementat a gigantului german omonim, a terminat anul trecut cu pierderi de peste 64 milioane lei. Rezultatul a fost generat de majorarea semnificativă a prețurilor de achiziție a gazelor, atât de la producătorii interni, cât și din import, necompensată integral în prețul final reglementat de furnizare către populație aprobat de ANRE, fapt care a determinat Guvernul să adopte, pe finalul anului, celebra și controversata OUG nr. 114/2018.
Raportul final asupra proiectului legii de aprobare a OUG nr. 19/2019, de modificare a OUG nr. 114/2018, va fi elaborat în comun de către Comisiile de Buget, Industrii și Tehnologia Informației de la Cameră.