Criza energetică începută în 2021 și amplificată masiv de invazia Rusiei asupra Ucrainei din februarie 2022 a pus imensă presiune pe lichiditățile furnizorilor, obligați să pre-finanțeze schema de plafonare a prețurilor, la un moment dat punându-se problema atingerii limitei de expunere a sistemului bancar față de acest sector al economiei.
Grupul Engie România, parte a conglomeratului francez omonim de energie și utilități, cel mai mare furnizor și distribuitor local de gaze naturale, totodată producător și furnizor de energie electrică, a înregistrat anul trecut un profit net consolidat de 851,9 milioane lei, de peste 12 ori mai mare față de cel din 2021 (69,9 milioane lei), în condițiile în care își bugetase inițial pentru 2022 o pierdere de aproape 128 milioane lei.
Președintele Klaus Iohannis a cerut Parlamentului rexaminarea proiectului de lege cu cele mai recente modificări ale legislației din energie electrică și gaze naturale, fiind vizate schimbările ce vizează relaxarea supraimpozitării în domeniu, regularizările de facturi și semi-reglementarea pieței angro, prin mecanismul de achiziție centralizată la preț fix de 450 lei/MWh.
La începutul lunii martie, în România existau 48.453 prosumatori, din care 43.000 erau consumatori casnici, cu o putere instalată de peste 500 MW, a anunțat noul președinte al Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei, George Niculescu, în cadrul Maratonului Energiei de la Profit News TV.
S-ar putea lua în calcul o scădere a prețului angro maxim de 1.300 lei/MWh pe care statul îl decontează furnizorilor de electricitate pentru achizițiile lor, iar la gaze, prețul ar putea fi mai mic pentru populație, dacă întreg consumul casnic ar fi acoperit de producția internă, a declarat ministrul Energiei, Virgil Popescu, în cadrul Maratonului Energiei de la Profit News TV.
Banii la bugetul de stat destinați plății compensațiilor cuvenite furnizorilor de energie electrică și gaze naturale pentru acoperirea diferențelor dintre costurile de achiziție ale acestora de pe piețele angro și prețurile finale plafonate aplicate prin lege clienților finali vor veni și din mult-discutata contribuție de solidaritate impusă producătorilor de țiței, gaze și carburanți, a declarat ministrul Energiei, Virgil Popescu, în cadrul Maratonului Energiei de la Profit News TV.
Ministerul Investițiilor și Fondurilor Europene (MIPE) a obținut un acord de principiu din partea Comisiei Europene pentru ca o parte din cheltuielile bugetare cu compensațiile cuvenite furnizorilor de energie și gaze, pentru acoperirea diferențelor dintre costurile de achiziție de pe piețele angro ale acestora și prețurile plafonate prin lege aplicate consumatorilor finali, să îi fie rambursate din fonduri UE.
România va cere autorităților europene ca o parte din cheltuielile bugetare cu compensațiile cuvenite furnizorilor de energie și gaze, pentru acoperirea diferențelor dintre costurile de achiziție de pe piețele angro ale acestora și prețurile plafonate prin lege aplicate consumatorilor finali, să îi fie rambursate din fonduri UE.
Potrivit execuțiilor bugetare, Ministerul Energiei a plătit în total furnizorilor drept compensații peste 2,11 miliarde lei în primele 4 luni ale anului, iar cel al Muncii – peste 1,11 miliarde lei în primele 3 luni.
Sumele colectate prin supraimpozitare se acumulează la așa-numitul Fond de Tranziție Energetică, de unde sunt redistribuite Ministerelor Energiei și Muncii, pentru plata compensațiilor cuvenite furnizorilor.
Sumele încasate în Fondul de Tranziție Energetică nu sunt suficiente finanțării schemelor de compensare rezultate din plafonarea prețurilor la energie pentru consumatorii casnici și non-casnici, Ministerul Energiei elaborând, în acest sens, un proiect de act normativ prin care solicită Guvernului transferarea a 440 de milioane de lei din impozitele încasate de la producătorii de gaze offshore și onshore de adâncime.
În România, Guvernul a plasat în afara bugetului de stat veniturile și cheltuielile așa-numitului Fond de Tranziție Energetică, alimentat cu bani din supraimpozitarea producătorilor și traderilor de energie și destinat finanțării compensării către furnizori a costurilor plafonării prețurilor la consumatorii finali.
Compania de furnizare, distribuție și producție de energie Electrica SA, la care cel mai mare acționar este statul român prin Ministerul Energiei, cu aproape 49% din capital, a raportat obținerea unui profit net de 559 milioane lei pe anul trecut, după pierderile de 553 milioane lei din 2021.
Engie România a început să trimită, pe lângă factura la gaze, și notificări clienților cărora le expiră contractele.
Compania de furnizare, distribuție și producție de energie electrică Electrica SA, la care cel mai mare acționar este statul român prin Ministerul Energiei, cu peste 48% din acțiuni, a finalizat tranzacția prin care cumpără un proiect privind productia de energie din surse regenerabile, în zona comunei Vulturu, județul Vrancea, pentru un preț total estimat de 600.000 euro.
Enel Green Power România, subsidiara locală a diviziei de producție de energie regenerabilă a gigantului italian Enel, și EDPR România, din grupul portughez de profil EDP Renováveis, au solicitat în instanță sesizarea CCR cu excepție de neconstituționalitate privind prevederile legate de supraimpozitarea producției de energie electrică din Legea nr. 259/2021 și din OUG nr. 119/2022.
Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) a anunțat pe 22 decembrie 2022 că, până la acel moment, verificase și trimisese spre decontare cereri de plată de peste 7,7 miliarde lei din partea furnizorilor, reprezentând compensații pentru plafonarea prețurilor.
Guvernul începe să folosească banii proveniți din impozitul pe veniturile suplimentare ale producătorilor de gaze naturale din perimetre offshore din Marea Neagră și din perimetre onshore de mare adâncime și la plata compensațiilor cuvenite furnizorilor de energie și gaze pentru diferența dintre costurile de achiziție din piețe și prețurile plafonate aplicate clienților finali, după ce a modificat Legea offshore pentru a putea face acest lucru.
Compania de furnizare, distribuție și producție de energie electrică Electrica SA, la care cel mai mare acționar este statul român prin Ministerul Energiei, cu peste 48% din acțiuni, intră în acționariatul Contrapărții Centrale cu o deținere de 8,06% din capital, în urma unei tranzacții de 7 milioane lei.
După cum a relatat Profit.ro, proiectul legii bugetului de stat pe 2023 nu oferă nicio informație despre estimările Guvernului cu privire la încasările și cheltuielile de anul viitor ale Fondului de Tranziție Energetică, la care producătorii și traderii de energie electrică (și în curând și petroliștii offshore din Marea Neagră) plătesc supraimpozit.
″Efectele șocului energetic au depășit semnificativ ce am anticipat noi la BNR. Niciodată nu s-au dus la prețurile la energie atât de mult în costul final (al produselor și serviciilor – n.r.)″, a declarat recent guvernatorul băncii centrale, Mugur Isărescu.
Proiectul legii bugetului de stat pe 2023 nu oferă nicio informație despre estimările Guvernului cu privire la încasările și cheltuielile de anul viitor ale Fondului de Tranziție Energetică, la care producătorii și traderii de energie electrică (și în curând și petroliștii offshore din Marea Neagră) plătesc supraimpozit (denumit ″contribuție″) și din care sunt decontate de către stat costurile suportate de furnizorii de energie și gaze cu plafonarea prețurilor la consumatorii finali.
Supraimpozitarea din energie, constând în impunerea de contribuții la așa-numitul Fond de Tranziție Energetică, va fi aplicată nu doar entităților cu care producătorii de energie electrică din România încheie contracte de hedging pentru a se proteja de riscurile presupuse de volatilitatea prețurilor de pe piețe, ci și partenerilor acestor entități, cu care acestea încheie la rândul lor contracte de hedging, potrivit datelor analizate de Profit.ro.
Producătorilor de energie regenerabilă li se vor deduce integral cheltuielile cu energia pe care trebuie să o achiziționeze din piețe pentru a-și onora contractele de livrare, atunci când nu bate vântul sau nu e soare, precum și cele cu dezechilibrele, la stabilirea bazei de impunere a supraimpozitării ce vizează veniturile din vânzarea energiei produse la prețuri mai mari de 450 lei/MWh, potrivit comisiilor Senatului.