Proiectul de lege prin care și beneficiarii de credite Prima Casă urmează să fie eligibili pentru a beneficia de prevederile Legii privind darea în plată va trece tacit de Senat și va merge la dezbatere în Camera Deputaților. Inițiativa are avize negative de la BNR și de la Guvern, care ridică mai multe întrebări, cea mai importantă fiind ”cui i s-ar da în plată” un imobil luat cu garanția statului.
Curtea Constituțională a motivat decizia luată în luna iulie prin care a respins contestațiile băncilor cu privire la noua formă a Legii privind darea în plată. Curtea arată că instanțele vor trebui automat să constate că există impreviziune atunci când cursul a crescut cu mai mult de 52,6% de la data contractării creditului (așa cum se întâmplă în cazul creditelor în franci elvețieni) sau rata lunară s-a majorat cu mai mult de jumătate ca urmare a creșterii dobânzilor. Atât debitorii cât și creditorii vor avea dreptul de a cere adaptarea contractului în cadrul procedurii de dare în plată, și judecătorii vor pronunța soluția fără să evalueze situația materială a debitorului. Pentru creditele restructurate prin modificarea capitalului, data de referință a impreviziunii va fi cea a actului adițional. Mai mult, debitorii care au pierdut procese pe forma trecută a legii vor putea deschide altele.
Curtea Constituțională a României a venit cu o nouă pronunțare în privința Legii privind darea în plată, modificată anul trecut de Parlament și contestată de bănci. Astfel, Curtea a declarat neconstituțională prevederea care arăta că debitorii beneficiază, practic, automat de ștergerea datoriilor rămase după executarea silită. Au fost însă respinse celelalte excepții ridicate de bănci, inclusiv cele referitoare la variația cursului cu mai mult de jumătate.
Condițiile de aplicare a Legii privind darea în plată, schimbate recent în Parlament printr-un proiect de lege reexaminat ca urmare a unei decizii a Curții Constituționale, au fost promulgate astăzi. Actul normativ introduce mai multe condiții favorabile debitorului, prin care instanțele vor stabili dacă există impreviziune. Cea mai importantă modificare vizează creșterea cursului de schimb cu mai mult de jumătate pe o perioadă de cel puțin trei luni, situație în care s-ar încadra creditele în franci elvețieni, dar și o parte din cele în euro.
Condițiile de aplicare a Legii privind darea în plată au fost schimbate, printr-un proiect de lege reexaminat și care a primit miercuri votul final al Camerei Deputaților. Proiectul introduce mai multe condiții favorabile debitorului prin care instanțele vor stabili dacă există impreviziune. Cea mai importantă modificare vizează creșterea cursului de schimb cu mai mult de jumătate pe o perioadă de cel puțin trei luni, situație în care s-ar încadra creditele în franci elvețieni, dar și o parte din cele în euro.
În acest fel, populației afectate de scăderea veniturilor în această gravă criză economică generată de pandemia de coronavirus îi este lăsat la îndemână un surplus de lichiditate, care poate fi injectat în economie, iar companiile de furnizare vor putea accesa, în mod excepțional, credite de la stat cu dobândă nulă, putând astfel anula riscurile lipsei capitalului circulant.
Condițiile de aplicare a Legii privind darea în plată sunt tot mai aproape de a fi schimbate. Comisia juridică din Camera Deputaților a adoptat un raport care introduce mai multe condiții favorabile debitorului prin care instanțele vor stabili dacă există impreviziune. Cea mai importantă modificare vizează creșterea cursului de schimb cu mai mult de jumătate pe o perioadă de cel puțin trei luni, situație în care s-ar încadra creditele în franci elvețieni, dar și o parte din cele în euro.
Pentru a rezolva situația de la ministerele Energiei, Mediului și Relației cu Parlamentul, unde foștii miniștri ALDE nu și-au delegat atribuțiile după ieșirea de la guvernare, Executivul a decis, luna trecută, prin ordonanță de urgență, ca secretarul general al unui minister să fie ordonator principal de credite în situația vacanței funcției de ministru sau în cazul imposibilității absolute a ministrului de a-și exercita atribuțiile. Ajunsă în dezbaterea Senatului, ordonanța a fost modificată în comisii astfel încât secretarul general să fie și reprezentant legal în lipsa unui titular la minister.
Pentru a rezolva situația de la ministerele Energiei, Mediului și Relației cu Parlamentul, unde foștii miniștri ALDE nu și-au delegat atribuțiile după ieșirea de la guvernare, Executivul decide acum, prin ordonanță de urgență, ca secretarul general al unui minister să fie ordonator principal de credite în situația vacanței funcției de ministru sau în cazul imposibilității absolute a ministrului de a-și exercita atribuțiile.
O adoptare de către Parlament a proiectului de lege pentru eliminarea exceptării creditelor ipotecare contractate prin programul Prima Casă de la posibilitatea de stingere prin darea în plată a imobilelor astfel achiziționate vadetermina băncile să se îndrepte împotriva statului pentru executarea garanției de 50% prevăzute de program, ceea ce va pune presiune pe finanțele publice, a transmis, la Profit Financial Forum, directorul general al BRD, Francois Bloch.
Tinerii sub 35 de ani, așa-numita generație Millennials, contractează credite de la bănci într-o dinamică mai rapidă, mai ales ipotecare, din categoria Prima Casă, și înregistrează o rată mai scăzută a creditelor neperformante, cu o perspectivă mai bună de plată a creditelor în viitor, arată un studiu preliminar prezentat de Florin Dragu, directorul Diviziei de Risc Sistemic și monitorizare din cadrul Băncii Naționale a României, care avertizează, însă, că acești debitori n-au trecut încă printr-un întreg ciclu economic.
Banca Națională a României pune revigorarea activității în sectorul construcțiilor din acest an pe seama atenuării efectelor Legii 77/2016 privind darea în plată, după intervenția Curții Constituționale. Ritmul notificărilor primite de bănci de la debitorii care vor să dea locuințele în schimbul stingerii creditelor a scăzut în ultima perioadă. Instituțiile de credit au primit 7.900 de notificări până la începutul lunii septembrie, o cincime în acest an, dintre care 3.200 aferente debitorilor cu credite în franci elvețieni.
Judecătoria Sectorului 5 din București a hotărât ca doi clienți ai Piraeus Bank să plătească, pentru viitor, ratele datoriei în franci elvețieni la cursul din 2008, când francul valora circa jumătate față de cât valorează în prezent față de leu. Hotărârea vine în contextul în care debitorii au vrut să dea în plată casa luată pe credit, însă, după decizia Curții Constituționale care a introdus cerința impreviziunii în lege, au cerut reechilibrarea contractului. Soluția nu este definitivă.
Raiffeisen Bank România a eliberat, în primul trimestru, provizioane de 22 de milioane de euro constituite pentru acoperirea pierderilor potențiale din Legea privind darea în plată. Banca a pus însă deoparte 24 de milioane de euro în noi provizioane, cea mai mare sumă fiind necesară pentru acoperirea pierderilor din conversia creditelor în franci elvețieni. Per total, cheltuielile cu provizioanele au crescut, ceea ce a dus la reducerea profitabilități băncii cu capital austriac.
Băncile au primit 5.366 de notificări de dare în plată pentru credite de 1,56 de miliarde de lei până la finele lunii septembrie, potrivit datelor Băncii Naționale a României. Creditorii au contestat majoritatea notificărilor.
Cadrul extern, legislația bancară și construcția bugetului pe anul viitor sunt principalele riscuri la adresa stabilității financiare, spune viceguvernatorul BNR Liviu Voinea, care remarcă o diminuare a riscurilor față de ediția de primăvară a raportului de specialitate.
Patria Bank, bancă ce urmează să fuzioneze cu Carpatica și să preia numele celei din urmă, a luat în plată 11 apartamente în toată țara, în valoare de 1,3 milioane de lei.
BCR, BRD și Raiffeisen Bank, aflate pe primele două locuri, respectiv pe poziția a patra în funcție de active, vor beneficia de creșterea robustă a economiei românești în cadrul procesului de curățare a bilanțurilor de creditele neperformante, consideră analiștii Moody’s, care avertizează, însă, că profitabilitatea creditorilor ar putea fi amenințată de recentele schimbări legislative.
Faptul că legea privind conversia creditelor în franci elvețieni la cursul istoric a fost trimisă de Guvern la Curtea Constituțională, care deja s-a pronunțat pe Legea privind darea în plată, reduce riscurile din sistemul bancar, consideră guvernatorul Băncii Naționale a României. Anterior, acesta considera că cele două legi generează riscuri sistemice severe.
Precauția domină debitorii cu probleme la creditele în franci, chiar și după succesul votului legi conversiei astăzi în Parlament. Temerile principale legate de contestarea actului normativ la Curtea Constituțională și de reaua credință a băncilor în aplicarea legii au fost expuse de aceștia la o întâlnire cu inițiatorul legii, Ana Birchall. „Bătălia nu e câștigată. E un război lung”, avertizează și deputatul PSD.
Numărul notificărilor de dare în plată se ridică deja la 3.907 de aplicații, 404 debitori au repudiat două sau chiar mai multe contracte de credit, băncile contestând peste 67% din dosare. 90% din împrumuturile abandonate sunt în valută, relevă datele centralizate de Banca Națională.
Potrivit informațiilor publicate pe portalul instanțelor de judecată, în acest moment, pe rolul judecătoriilor sunt înregistrate 8 procese legate de Legea dării în plată. În 7 dintre acestea, reclamanți sunt debitorii, iar ca pârâți figurează fie bănci, fie firme de recuperare creanțe. O singură bancă, Unicredit, a contestat în instanță acțiunea de dare în plată a unui client.
Dacă referendumul privind apartenența Marii Britanii la Uniunea Europeană va fi câștigat de tabăra Brexit, prețurile locuințelor din Regatul Unit vor scădea cu procente cuprinse între 10 și 18%, a declarat ministrul Finanțelor de la Londra, George Osborne.
UniCredit Bank va majora de luni, 16 mai, avansul pentru creditele imobiliare și ipotecare la 25%, de la 15% pentru finanțările în lei, respectiv 20% pentru cele în euro, după ce legea privind darea în plată va intra în vigoare vineri, fiind a zecea bancă din sistem care anunță înăsprirea condițiilor de creditare.
Cele patru mari companii de audit au deja o poziție comună în privința modului în care ar trebui făcută provizionarea creditelor ipotecare după intrarea în vigoare a legii privind darea în plată, aceasta implicând provizioane și cerințe de capital mai mari, a arătat, marți, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.