BRD Societe Generale și Alpha Bank se alătură băncilor care au majorat avansul la creditele ipotecare, potrivit ofertelor de creditare publicate pe site. Măsurile adoptate de a doua cea mai mare bancă locală, respectiv cea mai mare bancă cu acționariat grecesc din România vin după adoptarea legii dării în plată.
Refuzul băncilor de a accepta restructurarea creditelor va duce la un acord politic internațional pentru tăierea datoriilor suverane, susține Daniel Dăianu, membru în Consiliul de Administrație al BNR. El crede că va fi creată o formulă după modelul Clubului de la Paris și Clubului de la Londra.
Comisia juridică din Camera Deputaților discută joi legea privind darea în plată, și sunt așteptate mai multe amendamente, printre care și excluderea programului Prima Casă și a creditelor de consum cu ipotecă. Această variantă lasă fără acoperire peste 19.000 de debitori cu restanțe la creditele de consum cu ipotecă, cele mai proaste credite cu garanții pentru bănci, din rândul celor contractate de persoane fizice.
Legea dării în plată nu își atinge scopul inițial, acela de a-i ajuta pe cei care se află în imposibilitatea de a-și mai achita creditul, ci mai degrabă este una ”populistă”, consideră Ion Cătuțoiu, CEO al dezvoltatorului imobiliar Volumetric.
Fitch Ratings consideră că proiectul de lege privind darea în plată reprezintă un risc pentru îmbunătățirea performanțelor din sectorul bancar românesc și ar putea duce la desființarea programului Prima Casă, potrivit unui raport publicat miercuri de agenția de evaluare financiară.
Aplicarea legii dării în plată în forma actuală ar putea avea ca efect creșterea "substanțială" a avansului și a dobânzilor cerute de bănci pentru creditele imobiliare, în timp ce valoarea imobilelor ar putea să scadă, a declarat, miercuri, viceguvernatorul Băncii Naționale a României (BNR) Liviu Voinea.
În jurul subiectului ”darea în plată” a fost plasat și cel al riscurilor asumate de părțile implicate în operațiunea de creditare: debitorul (cel care preferă să consume acum și nu mai târziu) și creditorul (care intermediază capitalurile investitorilor care preferă să consume mai târziu și nu acum). Intermedierea financiară (inclusiv cea bancară) operează cu această preferință de timp, cu cele două comportamente diferite și perfect raționale care stau la baza economisirii și, mai apoi, creditării și investițiilor.
Creditul pentru consum și alte scopuri și-a încetinit de circa cinci ori ritmul anual de scădere, anul trecut, în bună măsură grație simplificării procedurii de verificare a veniturilor solicitanților de împrumuturi, ca urmare a unei convenții încheiate între Asociația Română a Băncilor și Agenția Naționala de Administrare Fiscală, informează BNR.
Inventivitatea pieței e mare. Dacă legea dării în plată iese din Parlament într-o formulă care să jeneze creditorii din România, atunci ar putea să apară alte soluții de finanțare, supuse legislației din alte state membre UE, afirmă Bogdan Olteanu, viceguvernator al BNR.
După criză, băncile au făcut preponderent două lucruri: au finanțat statul și au dat credite pentru locuințe, mai ales cu garanții de stat. Legea privind darea în plată amenință planurile de viitor ale bancherilor cu creditul pentru locuințe, cel mai frumos, sănătos și profitabil produs din galantare, motiv pentru care bancherii amenință la rândul lor cu restrângerea creditării.
Absenți la dezbaterea legii dării în plată înainte de votarea ei de Parlament (probabil pentru că au crezut că o vor bloca pe alte căi), opozanții actului normativ au demarat acum o veritabilă campanie în pregătirea unei respingeri a acesteia la Președinție.
Numărul românilor cu credite cu garanții imobiliare crește la fiecare comunicare a Băncii Naționale a României. Potrivit ultimelor date, românii au aproape jumătate de milion de împrumuturi garantate cu un bun imobiliar, iar 74.000 dintre aceste contracte înregistrează restanțe.
Pentru sistemul bancar, marea problemă a Legii privind darea în plată este că transformă instituțiile de credit în agenții imobiliare și mai puțin valoarea garanțiilor imobiliare din portofoliu cu care ar putea fi nevoite să accepte stingerea creanțelor.
BNR estimează că impactul legii dării în plată asupra sistemului bancar se va ridica până la 4 miliarde de lei, a declarat Eugen Rădulescu, directorul Direcției Stabilitate Financiară din banca centrală. Dacă oamenii vor putea preda băncii casele cumpărate pentru a stinge creditele, atunci se vor scumpi și împrumuturile noi.
Proiectul de lege prin care băncile ar putea primi de la români cheile de la casă în locul ratelor lunare a intrat pe ordinea de zi a Senatului. Inițiativa a primit aviz favorabil de la comisiile de specialitate, împotriva îngrijorărilor exprimate de bancheri, și ar trebui să treacă și de Camera deputaților pentru a deveni lege.