Banca Centrală Europeană (BCE) trebuie să acționeze în forță pentru a combate inflația și pentru a păstra încrederea publică, care acum pare să fie în scădere, a declarat sâmbătă Isabel Schnabel, membră a consiliului de administrație al BCE, transmite Reuters, preluată de News.ro.
Președintele Rezervei Federale, Jerome Powell, și-a asumat vineri un angajament ferm de a tempera inflația, avertizând că se așteaptă ca banca centrală să continue să majoreze ratele de dobândă într-un mod care va provoca " niște durere" economiei americane.
Banca Angliei a majorat joi dobânda cheie cu jumătate de punct procentual, cea mai mai creștere din 1995. Dobânda de referință a ajuns astfel la 1,75%.
Recentele majorări importante ale ratelor dobânzilor de către Rezerva Federală a SUA și Banca Centrală Europeană sugerează că factorii de decizie monetară intenționează să acționeze cu fermitate pentru a reduce inflația. Dar unde sunt numeroșii comentatori economici care susțin de ani de zile că politica fiscală - de obicei, cheltuielile de deficit - trebuie să joace un rol mult mai activ în gestionarea ciclurilor economice? Dacă într-adevăr are sens să se utilizeze atât politica monetară, cât și cea fiscală, pentru a contracara o încetinire de rutină a economiei, de ce băncile centrale sunt brusc pe cont propriu în încercarea de a crea o aterizare ușoară, în condițiile în care inflația se află la cel mai înalt nivel din ultimele patru decenii?
România va primi în total 31,5 miliarde de euro din partea politicii de coeziune în perioada 2021-2027, în cadrul acordului său de parteneriat cu Comisia Europeană pentru promovarea coeziunii economice, sociale și teritoriale a regiunilor sale, precum și a tranziției sale verzi și digitale.
Comisia Europeană a anunțat vineri că, la cererea statelor membre UE, a propus o derogare temporară de la regulile din Politica Agricolă Comună (PAC) referitoare la rotația culturilor și menținerea unor elemente neproductive pe terenurile arabile.
Banca Centrală Europeană (BCE) a majorat dobânzile pentru prima oară în ultimii 11 ani la ședința de politică monetară joi, peste estimările analiștilor, în încercarea de a combate inflația ridicată din zona euro, aflată la niveluri record.
Euro a urcat la maximul ultimelor două săptămâni față de dolar marți, pe fondul speculațiilor privind o majorare peste estimările inițiale a dobânzii de politică monetară la ședința BCE din această săptămână.
Banca Centrală Europeană (BCE) ar putea majora joi dobânda cheie cu jumătate de punct procentual, o majorare mai mare comparativ cu cea anunțată anterior, susțin surse apropiate situației, citate de Bloomberg.
Banca Angliei a decis astăzi să majoreze din nou dobânda cheie pentru a tempera inflația, aflată la maximul ultimilor 40 de ani.
Acțiunile europene s-au depreciat pentru a șasea sesiune consecutivă marți, până la cel mai redus nivel din ultimele 16 luni, pe fondul îngrijorărilor privind accelerarea inflației și eventuala intrare a economiei în recesiune.
Principalii indici bursieri americani au deschis în scădere puternică, iar acțiunile europene și-au adâncit declinul, după ce inflația din SUA a depășit estimările, alimentând speculațiile cu privire la o înăsprire și mai agresivă a politicii monetare de către Fed.
Liderul social-democrat Marcel Cioalcu este de părere că este nevoie de ”discuție instituțională” între statul român și companiile multinaționale, pentru ca acestea să nu mai exporte capitalul și să își trateze cu ”respect” salariații, deși admite că firmele respective plătesc impozite mari pe muncă.
Președintele Băncii Centrale Europene (BCE), Christine Lagarde, a declarat că prima majorare a ratei de dobândă din partea instituției ar putea avea loc "la câteva săptămâni" după încheierea achizițiilor nete de obligațiuni de la începutul trimestrului viitor.
Acțiunile americane au extins declinul din prima parte a zilei și au încheiat tranzacțiile în scădere puternică, în contextul în care investitorii analizează riscurile intrării economiei în stagflație.
Bitcoin s-a prăbușit până la cel mai redus nivel din iulie 2021, în contextul în unei aversiuni la risc în creștere în rândul investitorilor.
Bitcoin se depreciază puternic joi, pe o piață în scădere, în condițiile în care optimismul observat pe piețele financiare în urma ședinței de miercuri a Rezervei Federale s-a estompat.
Ionuț Dumitru, economistul șef al Raiffeisen Bank, a cincea cea mai mare bancă de pe piața locală după active, estimează că, cel mai probabil, inflația va depăși 12% în următoarea perioadă, deși prognozele lor inițiale indicau un vârf cuprins între 11 și 12%.
Economia americană s-a contractat pentru prima dată din 2020, reflectând o creștere a importurilor legată de cererea robustă a consumatorilor, scrie Bloomberg.
Rezerva Federală a SUA (Fed) ar avea nevoie să deruleze cea mai agresivă înăsprire monetară din anii '80 încoace pentru a tempera inflația, aflată la cel mai ridicat nivel din ultimele patru decenii. Măsurile monetare vor duce la o recesiune profundă în SUA anul viitor, avertizează economiștii Deutsche Bank, citați de Bloomberg.
Depășirea pragului de 50% din PIB a datoriei publice este și o urmare a faptului că România a intrat în criza sanitară deja cu deficite foarte ridicate, accentuate ulterior de măsurile luate de Guvern pentru a sprijini economia în ultimii doi ani, susține Ciprian Dascalu, economist-sef al BCR.
Acțiunile europene se depreciază în tranzacțiile de marți, trase în jos de sectoarele bancar și energetic, înaintea publicării unui raport privind inflația din SUA, care este așteptat să susțină argumentele în favoarea înăspririi agresive a politicii monetare de către Rezerva Federală (Fed).
Acțiunile americane au început săptămâna în scădere, în timp ce randamentele obligațiunilor au continuat să crească, în contextul în care investitorii își îndreaptă atenția spre inflația ridicată și impactul înăspririi politicilor monetare. Cotațiile petrolului și-au reluat declinul, referința Brent închizând tranzacțiile sub pragul de 100 dolari/baril.
Banca Angliei a majorat din nou dobânda de referință, pentru a treia oară din luna decembrie, aceasta ajungând la nivelul anterior pandemiei de Covid-19. Înăsprirea politicii monetare, mai agresivă decât cea a altor băncii centrale, vine pe fondul inflației aflate la maximul ultimelor trei decenii.
Plafonarea prețurilor la energie și gaze, măsură așteptată a fi implementată de Guvern începând cu 1 aprilie, va avea un impact uriaș în temperarea ratei inflației, a anunțat, la PROFIT NEWS TV, Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al BNR.