Prețul energiei electrice de pe piața spot a atins marți, 15 august, un minim istoric, cu un preț mediu pe piața pentru ziua următoare (PZU) de 16,73 euro/MWh, după ce în urmă cu numai 10 zile, în România se tranzacționa cea mai scumpă electricitate din Europa, la un preț mediu zilnic record, de aproximativ 100 de euro/MWh. Marți, pe piața din românia, operată de OPCOM, se înregistrau cele mai reduse prețuri la electricitate din întreaga Europă.
Centrala electrică de la Brazi a OMV Petrom, care ar putea contribui la relaxarea presiunilor existente în prezent pe piața de electricitate din România, nu va fi pe deplin operațională decât la finalul trimestrului al treilea, când ar trebui să își utilizeze și restul de capacitate de producție (480 MW).
Piața spot a energiei electrice, piața pentru ziua următoare (PZU), operată de OPCOM, a înregistrat luni, pentru energia furnizată marți, un record de participanți, 262 de companii care au introdus cel puțin o ofertă și au stabilit tranzacții, dar și un record de de volum tranzacționat pe perioada de vară, 76.398 MWh.
Prețurile ridicate la electricitate înregistrate în ultimele săptămâni pe piețele spot din Ungaria și România nu au întârziat să producă reacții populiste. Dacă în România unii furnizorii au solicitat Autorității de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) instituirea unei politici de control al prețurilor pe piața en-gros, oficialitățile maghiare susțin reglementarea în continuare de autoritățile naționale a prețurilor facturate către consumatorii finali (de pe piața retail).
Pe piața spot din România a fost înregistrat, joi, cel mai ridicat preț al energiei electrice din Europa, de 125 de euro/MWh. Singura țară în care a mai fost înregistrat un preț identic este Ungaria, cu care România este interconectată. Ministerul Energiei a mers la Consiliul Concurenței pentru posibile înțelegeri între producătorii de energie. Următoarea perioadă caniculară poate afecta producția de electricitate.
Canicula instalată în ultimele zile în Europa, în special în Europa de Sud, a generat o scumpire considerabilă a energiei electrice pe piețele spot din regiune. Dacă ieri, în România, între orele 17 și 21, pe Piața pentru Ziua Următoare (PZU) erau prețuri de 109,7 euro/MWh, pe piețele similare din Italia și Slovenia prețurile atingeau și 150 de euro/MWh.
Consumatorii casnici care au optat pentru un regim concurențial în primele luni ale anului, limitați ca număr, au obținut un preț mediu pe KWh mai redus decât prețul mediu de pe piața reglementată. Cei mai avantajați de trecerea în regim concurențial au fost însă clienții anumitor companii. Ce facturi au acum la plată și cu ce oferte au venit furnizorii sunt prezentate într-o analiză Profit.ro.
Bucureștiul este capitala europeană cu cel mai mic preț al energiei electrice pentru consumatorii casnici, cu excepția Sofiei. În luna aprilie, prețul unui KWh se situa în capitala României de 11,1 eurocenți, în timp ce în capitala Bulgariei acesta era de 10,7 eurocenți.
Un nou război amenință piața energiei, pe jumătate liberalizată, pe jumătate reglementată, cel dintre producătorii și furnizorii (implicit distribuitorii) de energie electrică, după ce în prima parte a anului pe această piață s-au confruntat, cel puțin în declarații și în comisia de industrii a Camerei Deputaților, producătorii și distribuitorii de gaz pe tema liberalizării prețului la producători.
Prețurile mari înregistrate pe piața pentru ziua următoare din această iarnă, când au sărit până la 680 de lei pe MWh, au provocat falimentul a 5 furnizori, alți 2-3 aflându-se sub analiza Agenției Naționale pentru Reglementare în Domeniul Energiei, a anunțat Ion Lungu, președinte al Asociației Furnizorilor de Energie Electrică (AFER), director general CEZ Trade, la Profit Energy.forum.
Clienții non-casnici vor avea un nou motiv să fie extrem de atenți când aleg furnizorul de electricitate, în cazul falimentului acestuia putând achita un preț mult mai mare. Posibilitatea a fost introdusă într-un proiect de ordin al șefului ANRE, menit probabil a corecta unele situații neplăcute apărute după falimentul mai multor furnizori ca urmare a majorării prețului în ianuarie și februarie.
Iarna geroasă din această lună a majorat considerabil consumul de energie în Europa Centrală și de Est, ceea ce a condus la dublarea prețurilor la energia electrică din România tranzacționată pe piața pentru ziua următoare.
Guvernul își propune să aducă electricitate și gaze în localitățile care nu dispun de aceste utilități, investițiile în noi rețele de distribuție urmând să fie sprijinite din impozitul instituit de Guvernul Ponta în 2013 pe veniturile încasate de companiile de transport și distribuție, așa-numitul impozit pe monopolul natural.
Costurile de transport și distribuție a energiei electrice reprezintă 40% din prețul final la curent plătit de consumatorii casnici din Capitală, peste media europeană de 32%. Bucureștiul se află pe locul 3 în Europa la ponderea costurilor de rețea în prețul final al gazelor la consumatorii casnici.
Guvernul vrea să bată în cuie până în 2031, la nivelul de 11,1 euro/MWh consumat (circa 50 lei/MWh, la cursul actual BNR), povara subvențiilor acordate sub formă de certificate verzi producătorilor de energie din surse regenerabile, resimțită de consumatorii de curent electric pe facturile lor, urmând să ia măsuri pentru a menține impactul în facturi la acest nivel.