Rezultatele 1 - 25 din 156 pentru "pret gaze naturale"

Programul de guvernare al posibilului viitor Guvern PNL, condus de premierul desemnat Ludovic Orban, prevede eliminarea prevederilor considerate "nocive" pentru sectorul energetic din celebra și controversata OUG nr. 114/2018, în primul rând a plafonării prețului gazelor de producție internă și a reintroducerii prețurilor reglementate la electricitate, "de preferință" anul viitor, deși România se află de ceva timp sub presiunea procedurii de infringement declanșate pe această temă de către Comisia Europeană, iar în Parlament s-a demarat deja modificarea Ordonanței.

Firmele care dețin deja platforme de tranzacționare a gazelor sunt Bursa Română de Mărfuri (BRM), OPCOM controlată de Transelectrica și Humintrade a fostului deputat PSD Mugurel Surupăceanu. Doar primele două sunt funcționale, iar imensa majoritate a tranzacțiilor angro se derulează la BRM, la OPCOM încheindu-se din când în când deal-uri cu cantități mici pe piața spot, pentu ziua următoare.

Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a anunțat că a anulat o decizie a Comisiei Europene din 2016, care permitea Gazprom să își majoreze utilizarea de capacitate și livrările de gaze naturale prin gazoductul OPAL, gazoduct care face legătura între conducta Nord Stream a gigantului rus de stat și Germania, unul dintre principalii săi clienți din UE.

Perspectiva ca Gazprom și Ucraina să nu reușească să ajungă la o înțelegere în vederea prelungirii contractului de tranzit al gazelor rusești prin sistemul ucrainean de conducte, care expiră la finalul acestui an, generează riscuri și pentru aprovizionarea cu gaze a României.

Frank Hajdinjak pleacă de la șefia E.ON România după o perioadă de peste 10 ani în care a ocupat postul de CEO.

Guvernul estimează că va încasa cu peste 260 milioane lei în plus față de prevederile bugetare inițiale din impozitul pe veniturile suplimentare obținute de producătorii interni ca urmare a dereglementării prețurilor din sectorul gazelor naturale, reiese din proiectul de ordonanță de aprobare a rectificării bugetare.

E.ON Gaz Furnizare, divizia de furnizare de gaze naturale pentru clienții casnici din sectorul reglementat a gigantului german omonim, a terminat anul trecut cu pierderi de peste 64 milioane lei. Rezultatul a fost generat de majorarea semnificativă a prețurilor de achiziție a gazelor, atât de la producătorii interni, cât și din import, necompensată integral în prețul final reglementat de furnizare către populație aprobat de ANRE, fapt care a determinat Guvernul să adopte, pe finalul anului, celebra și controversata OUG nr. 114/2018.

Impunerea de către Guvern, din 2013, a unui impozit pe veniturile suplimentare obținute de producătorii români de gaze ca urmare a dereglementării prețurilor în acest sector a favorizat importurile de gaze rusești, arată Curtea de Conturi, în sinteza unui raport de audit al performanței pieței de gaze naturale din România, analizat de Profit.ro.

Gazprom Schweiz AG, subsidiara elvețiană a gigantului rus de stat omonim, responsabilă cu vânzările de gaze naturale ale rușilor în Europa, a schimbat conducerea companiei de intermediere de exporturi de gaze pe care o deține integral în România, WIEE România SRL, unificând totodată managementul traderilor de gaze naturale pe care îi controlează în România, Ungaria și Bulgaria.

Autoritatea estimează prin bugetul rectificat că va avea în total venituri de peste 606 milioane lei în 2019, față de circa 118 milioane lei, cât se prognoza prin varianta inițială a bugetului, adoptată la finalul anului trecut cu 2 zile înainte de aprobarea OUG 114/2018 de către Guvern.

Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) a propus Guvernului ca excedentul bugetar generat la nivelul Autorității de majorarea prin OUG 114/2018, pentru cele mai multe companii din energie, de 20 de ori, de la doar 0,1% la 2%, a contribuției bănești percepute de ANRE din cifra de afaceri anuală a acestora să fie folosit pentru finanțarea de proiecte de eficientizare energetică a clădirilor publice, domeniu în care România se află sub procedură de infringement declanșată de Comisia Europeană.

Curtea de Conturi a obținut în instanță confirmarea definitivă a dispoziției sale din 2016 de a obliga Romgaz, producătorul de gaze naturale controlat de statul român cu peste 70% din acțiuni, să își dea în judecată principalul concurent, OMV Petrom, și pe alți 3 producători de gaze, Amromco, Raffles și Stratum, pentru recuperarea unui presupus prejudiciu de 178 milioane lei.

Un proprietar de terenuri din localitatea constănțeană Tuzla și un ONG, Asociația Dominocost, cer în instanță anularea documentațiilor de urbanism emise până în prezent de autoritățile locale pentru proiectul de construire pe țărm a stației de măsurare-reglare a gazelor naturale ce ar urma să fie extrase din perimetrul offshore Neptun Deep concesionat de ExxonMobil și OMV Petrom.

Este vorba despre una dintre cele mai mari și mai importante organizații globale ale producătorilor de țiței și gaze, The International Association of Oil & Gas Producers (IOGP), care include giganți precum ExxonMobil, Chevron, ConocoPhillips sau Saudi Aramco, precum și nume prezente și în România, ca OMV și KazMunayGas.

Firma a fost în noiembrie 2018 al doilea importator de gaze din România, cu o pondere de 15,37% din totalul tranzacțiilor după Engie România (42,42%), dar înaintea MET Austria Energy Trade (13,98%) și WIEE România (12,35%). În luna respectivă, în România s-au importat peste 1,82 milioane MWh de gaze, cu circa 44% mai mult față de noiembrie 2017, la un preț mediu de 122,15 lei/MWh, cu 40% mai mare comparativ cu luna similară a anului anterior.

Inițial, procedura de rezervare de capacitate pe faza 2 de dezvoltare a gazoductului internațional BRUA, prin care capacitatea de transport a conductei ar urma să fie majorată la 4,4 miliarde metri cubi pe an, de la 1,75 miliarde, era programată să se finalizeze pe 25 februarie.

Biroul de Resurse Energetice al Departamentului de Stat de la Washington a lansat la București un program de asistență pentru autoritățile românești din sectorul de țiței și gaze, care a mai fost derulat în special în țări din Africa. Adjunctul Biroului a prezentat programul într-o întâlnire restrânsă cu presa, la care a salutat felul în care președinția românească a Consiliului UE a gestionat dosarul Nord Stream 2.

Grupul austriac de stat OMV, compania-mamă a OMV Petrom, cel mai mare producător de țiței și gaze din România, este mai îngrijorat de evoluția situației politice de la București și de "iliberalizarea" pieței locale de gaze, care au scăzut încrederea investitorilor, decât de plafonarea pe timp de 3 ani a prețului de vânzare de către producători a gazelor proprii extrase la 68 lei/MWh, a declarat Manfred Leitner, membru al board-ului OMV.

Șeful Black Sea Oil&Gas, Mark Beacom, a criticat constant prevederile Legii offshore și ale recentei OUG nr. 114/2018, despre care a afirmat că îngreunează foarte mult luarea deciziei finale de investiție, programată inițial pentru 2018 și amânată ulterior, însă, în paralel, compania a avansat constant cu permisele, autorizațiile și contractele necesare demarării proiectului de dezvoltare Midia.

Lipsa politicilor fiscale și de reglementare adecvate din România a descurajat grupul austriac OMV, prin subsidiara sa românească OMV Petrom, în a lua decizia finală de investiție în proiectul offshore de producție de gaze Neptun Deep din apele teritoriale românești ale Mării Negre, la care este partener de concesiune cu americanii de la ExxonMobil, a declarat recent Manfred Leitner, membru al board-ului OMV responsabil cu operațiunile downstream.

Mesajul celor de la Black Sea Oil&Gas vine după ce, după cum a relatat Profit.ro, Manfred Leitner, membru al board-ului OMV, compania-mamă a OMV Petrom, a declarat săptămâna trecută că lipsa politicilor fiscale și de reglementare adecvate din România a descurajat grupul austriac în a lua decizia finală de investiție în perimetrul Neptun Deep din Marea Neagră, în parteneriat cu ExxonMobil.

Prevederile Ordonanței de urgență care au provocat cele mai mari nemulțumiri industriilor afectate sunt măsurile de suprataxare a băncilor, companiilor energetice, jucătorilor din telecom și operatorilor de jocuri de noroc, de plafonare a prețurilor la gaze naturale și energie electrică și de modificare radicală a legislației sistemului pensiilor private obligatorii (pilonul II), prin introducerea posibilității de stopare a viramentelor lunare la cererea participanților, scoatarea din sistem a salariaților din construcții, reducerea comisioanelor percepute de administratori și majorarea exponențială a necesarului de capital al acestora.

"Mai avem un singur combinat de îngrășăminte chimice. Într-o anumită perioadă am avut, între ghilimele, "bucuria" să le închidem pe toate și știți foarte bine cazurile, care eu, în scaunul de ministru al Economiei, vă spun sincer că aș lua aceeași decizie, să-i dau gaz ieftin ca să-mi dea îngrășăminte pentru agricultură ieftine, pentru că așa se dezvoltă țara", a declarat ministrul Economiei, Niculae Bădălău.

Dacă intenția Guvernului este de a face în așa fel încât măcar o parte din încasările ANRE generate de impozitul de 2% pe cifra de afaceri a companiilor energetice să ajungă totuși la bugetul de stat, se pune întrebarea cum va reuși Executivul să reglementeze acest lucru fără să încalce legislația națională și europeană, care stipulează limpede independența, inclusiv financiară, a Autorității.

Prelungirea va aduce în plus la bugetul de stat o sumă medie anuală de 15,1 milioane lei din redevențe. Profitul Romgaz a scăzut cu 14% în primele 9 luni ale anului, la 1,02 miliarde lei, în principal ca urmare a creșterii sumei plătite ca redevență petrolieră, cu 97 milioane lei față de ianuarie-septembrie 2017, din cauza deciziei ANRM de a majora masiv prețul de referință al gazelor la care se calculează redevența.