Prețurile de referință la gaze naturale în Europa au crescut puternic astăzi dimineața, în condițiile în care un val de temperaturi scăzute ar urma să ducă la creșterea cererii de gaze și va demonstra cât de pregătită este Europa pentru iarnă în contextul livrărilor reduse de gaze rusești, transmite Bloomberg.
România a solicitat joi la Bruxelles, în cadrul unei reuniuni extraordinare a Consiliului UE pe energie, introducerea unui plafon de preț pentru toate tranzacțiile cu gaze naturale din Uniune și a criticat proiectul de Regulament privind măsurile de întrajutorare între statele membre în caz de criză a gazelor elaborat de Comisia Europeană, transmițând că trebuie sprijinită și Republica Moldova, aflată într-o situație energetică dramatică.
Comisia Europeană a propus un mecanism de corecție a pieței pentru a proteja întreprinderile și gospodăriile din UE împotriva episoadelor de prețuri excesiv de ridicate la gaze în UE. Comisia propune un instrument temporar care să intervină automat pe piețele de gaze în cazul unor creșteri extreme ale prețurilor la gaze.
Prețurile de referință la gaze naturale în Europa au crescut marți, după ce grupul rus Gazprom a avertizat că săptămâna următoare ar putea reduce livrările de gaze prin ultima rută spre Europa Occidentală, transmite Bloomberg.
Pentru a ajuta consumatorii de energie, Franța, Italia, România și încă o duzină de țări din UE propun insistent instaurarea unui plafon maxim de preț al gazelor la nivelul UE, potrivit Euronews, citat de Rador.
Companiile din România extrag, începând de luni, 14 noiembrie, din depozitele operate de Depogaz și Depomureș mai mult gaz decât înmagazinează. Vremea caldă de până la începutul acestei săptămâni a favorizat înmagazinarea de gaze, gradul de umplere al depozitelor ajungând luni la un nivel record, de 98,35%, și anume 32,25 TWh.
Prețurile de referință la gaze naturale în Europa au crescut luni dimineața, după scăderea înregistrată săptămâna trecută, pe măsură ce temperaturile urmează să scadă în unele părți ale continentului, după o perioadă în care au fost la un nivel neobișnuit de ridicat pentru această perioadă a anului, transmite Bloomberg.
Germania va cheltui 83,3 miliarde de euro pentru plafonarea prețurilor gazelor și electricității în 2023, suma fiind echivalentă cu 42% din programul anunțat în urmă cu o lună pentru protejarea celei mai mari economii din Europa, potrivit unui proiect văzut de Reuters.
Prețul spot al gazelor s-a majorat de 2,5 ori în ultimele zile atât pe Bursa Română de Mărfuri (BRM), cât și pe cea mai importantă piață regională, cea austriacă, CEGH, după ce cu numai 2 zile în urmă atinsese cel mai redus nivel din ultimele 15 luni. Motivul: exporturile de gaze rusești prin Turk Stream s-au redus de la începutul acestei luni cu o treime, chiar dacă cel prin cealaltă rută funcțională, cea ucraineană, a rămas la aceași nivel, în special cel către România și Ungaria.
Exportul de gaz rusesc către Europa prin Turk Stream s-a redus cu o treime începând cu luna noiembrie, de la un volum de aproximativ 330 GWh/zi la unul de 230 GWh/zi, în urma scăderii cererii României și Ungariei, cauzată de vremea neobișnuit de caldă și de gradul ridicat de umplere a depozitelor. Exportul gazului rusesc prin cealaltă rută funcțională către Europa, cea ucraineană, a rămas la același nivel ca în octombrie, de 450 GWh/zi.
Goldman Sachs anticipează că prețurile gazelor naturale în Europa vor scădea cu aproximativ 30% în lunile următoare, pe măsură ce țările vor câștiga temporar un avantaj asupra problemelor de aprovizionare, transmite CNBC.
Consumul redus, rezultat al vremii prietenoase, și nivelul ridicat al înmagazinărilor, au prăbușit marți prețurile spot ale gazelor sub 200 de lei/MWh pe piețele operate de BRM, pentru prima dată în ultimele 15 luni. Ultima dată când s-au înregistrat prețuri mai mici a fost la începutul lunii august a anului trecut.
Electrocentrale București (ELCEN), principalul producător de energie termică pentru sistemul centralizat de încălzire al Capitalei, dar și unul dintre cei mai importanți producători de electricitate din România, a convenit să încheie contract cu producătorul de profil Romgaz privind livrarea de gaze pentru centralele ELCEN în cursul lunii noiembrie, pentru restul lunilor de iarnă negocierile fiind încă în derulare între cele două companii de stat controlate de Ministerul Energiei.
Prețurile de referință la gaze naturale în Europa au scăzut sub pragul de 100 de euro pentru un Megawatt-oră, pentru prima dată după luna iunie, în contextul în care temperaturile neobișnuit de mari pentru această perioadă și livrările consistente au redus îngrijorările referitoare la apariția unor probleme de aprovizionare la iarnă, transmite Bloomberg.
Prim-ministrul maghiar Viktor Orban a anunțat vineri că la summitul UE de la Bruxelles s-a ajuns la un acord conform căruia orice plafon viitor al UE impus prețului gazelor nu se va aplica acordurilor pe termen lung de furnizare, precum acordul pe 15 ani pe care Ungaria îl are cu Gazprom.
Prețurile de referință la gaze naturale în Europa au scăzut vineri, după ce liderii UE au căzut de acord asupra unor măsuri urgente pentru a stopa creșterea prețurilor la energie care afectează economia continentului, transmite Bloomberg.
Șefii de stat și de guvern din cele 27 de state membre UE se reunesc, pentru a doua oară în ultimele două săptămâni, în încercarea de a scădea prețurile la energie, însă punctele de vedere diferite fac puțin probabil ca blocul comunitar să ajungă, pentru moment, la un acord cu privire la plafonarea prețului gazelor naturale, transmite Reuters.
Prețul mediu al gazelor tranzacționate pe piața pentru ziua următoare operată de Bursa Română de Mărfuri (BRM) au coborât marți la 327 lei/MWh, preț cu 27% mai scăzut decât cel înregistrat în aceași zi a anului trecut, de 447,5 lei/MWh. Un preț mai scăzut ca cel pentru gazele cu furnizare în ziua de miercuri a fost înregistrat doar în primele 3 zile ale acestui an, când combinația între vremea blândă și consumul non-casnic, dar și casnic, scăzut, a situat prețurile la aproximativ 300 lei/MWh.
Prețurile de referință la gaze naturale în Europa au continuat să scadă în condițiile în care cererea scăzută din cauza temperaturilor peste medie dar și oferta abundentă grație intrărilor constante de gaze lichefiate au pus presiuni asupra prețurilor, transmite Reuters.
Comisia Europeană urmează să propună săptămâna aceasta un plafon de preț ”dinamic”, de ultimă instanță, pentru gazele naturale în Uniunea Europeană și limite obligatorii ale gradului în care prețurile tranzacționate pot fluctua într-o singură zi, conform unui proiect de propunere, citat de Reuters.
Prețul spot al gazelor a coborât luni sub 385 lei/MWh pe cele două platforme operate de Bursa Română de Mărfuri (BRM), cea intraday și cea pentru ziua următoare, ajungând la cel mai redus nivel al ultimelor 8 luni, nemaiîntânit de la declanșarea invaziei ruse în Ucraina. Gradul ridicat de înmagazinare, atât la nivel autohton, cât și european, dar și vremea caldă, care a coborât consumul curent mult sub media perioadei, au contribuit la o diminuare a cererii, în condițiile în care gazele, inclusiv cele rusești, încă circulă către Bătrânul Continent.
Prețurile de referință la gaze naturale în Europa au scăzut, într-un moment în care Uniunea Europeană se pregătește să adepte noi măsuri destinate să reducă volatilitatea pe cea mai importantă piață, în încercarea de a contracara criza energetică, transmite Bloomberg.
Liderii statelor membre UE vor profita de reuniunea lor de la finele acestei săptămâni pentru a analiza mai multe opțiuni pentru plafonarea prețului gazelor naturale, un subiect care creează divergențe în UE de mai multe săptămâni, potrivit unei noi variante de lucru a concluziilor summitului din 20-21 octombrie, consultată de Reuters.
Întrebarea cum, când și dacă vor fi plafonate prețurile la gaze ar urma să domine o altă reuniune la Praga a statelor membre ale Uniunii Europene, acestea urmărind un plan comun care să vizeze prețurile ridicate la gaze - un compromis la care nu au reușit să ajungă în ultimele săptămâni, se arată într-o analiză realizată de Reuters.
Polonia este primul și, deocamdată, singurul stat european care extrage din depozite mai mult decât injectează în noul an gazier care a debutat pe 1 octombrie. În cea de-a treia zi a acestei luni, companiile poloneze au extras 90 GWh din cantitatea depozitată de 35,7 TWh, reprezentând peste 98% din capacitatea totală de înmagazinare a Poloniei. România, în schimb, a injectat în aceeași zi în depozite aproximativ 174 GWh, arată date consultate de Profit.ro.