Rezultatele 151 - 175 din 506 pentru "pret gaze"

Prețul gazului cu furnizare în iarna viitoare a coborât la 72 de lei/MWh, iar dacă din acesta sunt scăzute tarifele de înmagazinare, se situează cu 10 lei sub prețul plafonat de 68 de lei/MWh impus prin controversata ordonanță OUG 114 și reconfirmat indirect prin ordonanța militară 4.

Prețurile gazelor pe piețele spot s-au prăbușit în ultimele zile, ajungând și la 41,5 lei/MWh, cu 26,6 lei sub prețul reglementat și doar cu 1,4 lei peste cotațiile de pe bursa austriacă CEGH (de 8,3 euro/MWh), ceea ce face cu atât mai bizară decizia guvernului liberalo-militar de a plafona prețurile la enegie, gaze și carburanți.

Ministrul Economiei, Virgil Popescu, a declarat că, în privința gazelor naturale, ultima Ordonanță militară aprobată de MAI prevede înghețarea prețului acestuia din cauza faptului că Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), singura care, în condiții normale, are atribuții de control al prețurilor în domeniu, a majorat recent în mod "nejustificat" prețul reglementat practicat de unii operatori în relația cu consumatorii casnici.

Supraoferta de gaz existentă pe piața autohtonă și europeană și perspectiva unei diminuări considerabile a consumului non-casnic ca urmare a deciziei guvernului de carantinare a economiei au condus la o ieftinire considerabilă a gazelor naturale pe piețele centralizate. OMV Petrom a fost prima companie care a scos la vânzare gaz cu livrare în iarna viitoare, obținând un preț de 80,08 lei/MWh, cu 30% sub cel realizat anul trecut pentru gazul cu livrare în această iarnă.

Supraoferta de gaz de pe piața internă și europeană, prețurile futures scăzute de pe piețele europene, posibilitatea importării a peste 2,3 TWh din Ungaria la preț de hub și depozitele din România pline în proporție de 60% pun o presiune constantă pe prețul gazului. Astfel, nu numai gazul pentru această vară, când ar trebui să se realizeze liberalizarea pieței, ci și cel pentru iarna viitoare se anunță unul ieftin. Pe 2 martie a fost realizată prima tranzacție cu livrare în trimestrul al patrulea, la un preț cu o treime mai mic decât nivelul tranzacțiilor similare efectuate în 2019.

Liberalizarea pieței gazelor de la 1 iulie 2020, dar și producția din Marea Neagră sunt în real pericol, deputatul PSD Iulian Iancu transmițând joi seară un mesaj categoric: în opinia sa, dacă prețurile vor fi liberalizate, acestea vor crește cu 45%. Iancu este șeful Comisiei de Industrii a Camerei Deputaților, cea care ar trebui să redacteze raportul pe marginea OUG 1/2000 care abrogă mare parte din prevederile controversatei OUG 114/2018, ordonanță respinsă deja de Senat. Decizională este Camera Deputaților.

Prețul gazului tranzacționat pe cele două burse interne, OPCOM și Bursa Română de Mărfuri (BRM), atât cel spot, cât și cel cu livrare la termen, a fost anul trecut superior celui comercializat pe principala bursă regională, CEGH, din Austria. Specialiștii anticipează că și în 2020 situația va fi similară, așteptându-se totuși la o diminuare a ecartului în cazul în care abrogarea OUG 114/2018 va fi confirmată. Adică în situația în care piața va fi liberalizată de la 1 iulie, așa cum prevede ordonanța de urgență 1/2020, respinsă însă de Senat. Camera Deputaților este însă cameră decizională.

Ofertele pe care furnizorii concurențiali le vor face consumatorilor casnici în perioada următoare, în perspectiva liberalizării pieței de la 1 iulie, vor depinde de anticipațiile acestora privind costul de achiziție al gazelor din partea a doua a anului. Chiar dacă deocamdată pe piețele centralizate nu s-a efectuat nicio tranzacție cu livrare în trimestrul al treilea, un indiciu ar fi prețul gazului cu livrare în trimestrul al doilea. Până în prezent s-a realizat o singură tranzacție cu livrare în perioada aprilie-iunie, la un preț de 70 de lei/MWh.

Cele mai ieftine oferte de furnizare de gaze naturale către consumatori casnici în regim concurențial ale momentului au fost analizate de Profit.ro. Ofertele sunt valabile până la 30 iunie 2020, în condițiile în care de la 1 iulie vom avea liberalizare totală, adică dispariția prețurilor reglementate pentru consumatorii casnici.

Liberalizarea pieței gazelor de la 1 iulie are mai multe necunoscute, printre care prețul gazelor la consumatorii finali odată cu eliminarea prețului reglementat, dar și cum își vor împărți producătorii și furnizorii marjele de profit rezultate de pe urma dereglementării pieței.

Consumatorii casnici care, din lipsă de informare sau din dezinteres, nu-și vor căuta un furnizor concurențial până la finalul lunii iunie, când urmează a fi liberalizată piața, nu vor rămâne fără gaze, ci vor beneficia de o perioadă de tranziție de un an, plătind însă nu un preț reglementat, ca în prezent, ci prețul din oferta concurențială trimisă de actualul furnizor, precizează un proiect de ordin al Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE).

Perioada extrem de caldă din aceasta iarnă a condus la un nivel al consumului scăzut în condiții de supraofertă de gaze, ceea ce a cauzat o prăbușire a prețului gazului nu numai pe piețele spot, ci și pe cele la termen. Pe 28 ianuarie, de exemplu, OMV Petrom a vândut pe platforma Bursei Române de Mărfuri (BRM) 58 GWh, cu livrare în luna februarie, cu un preț de numai 72 lei/MWh, cu doar 4 lei/MWh peste cel reglementat. Pe piețele spot, prețurile medii se situează de mai mult de o lună sub cel reglementat.

Prețul plătit de consumatorii casnici din București pe gaz a fost în ultima lună a anului trecut, cel mai mic din capitalele Uniunii Europene, după cel achitat de locuitorii Budapestei, însă nu ca urmare a plafonării prețului prin controversata OUG 114, care n-a fost transferat în prețul final, ci în tarifele percepute de furnizori. Engie, de exemplu, facturează, la ordinul Autorității Naționale în Domeniul Energiei (ANRE) un preț al gazului de 93,68 lei/MWh (cu tarife de transport incluse, dar care sunt doar de nivelul câtorva lei/MWh) deși îl cumpără cu numai 68 lei/MWh.

Ultimul trimestru al anului trecut pe piața gazelor a fost unul cel puțin bizar: în condițiile în care depozitele de gaze erau practic pline și ale unei vremi prietenoase, cu un consum mai redus, companiile din România nu numai că nu au pus frână importurilor, ci le-au majorat, punând presiune suplimentară pe prețul gazului.

Piețele centralizate de gaze din România (OPCOM și Bursa Română de Mărfuri - BRM) au un început de an liniștit, după ce în cea de-a doua jumătate a anului numai pe OPCOM s-au tranzacționat pe piața la termen peste 30 TWh. În primele 20 de zile ale acestui an, pe piețele la termen fuseseră efectuate 7 tranzacții (4 pe OPCOM și 3 pe BRM) cu un volum total de 665 GWh, 13,3% din media lunară a ultimelor 6 luni ale anului trecut.

Vremea mai caldă decât mediile istorice ale perioadei și gradul ridicat al volumului ridicat al gazului înmagazinat au condus la prăbușirea prețului pe piețele spot în ultima lună. Tendința s-a accelerat în ultima săptămână a lunii decembrie, când prețul unui MWh de gaz a scăzut cu 28 de lei sub cel reglementat, record absolut pe piața spot din România.

2019 a fost poate cel mai dificil an din istoria post-decembristă pentru actorii de pe piața gazelor. Ordonanța 114 a dat bătăi de cap nu numai producătorilor, dar și furnizorilor și marilor consumatori de gaz, și chiar și reglementatorului, Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), nevoită a rescrie legislația secundară din domeniu în 2 rânduri, în momentul adoptării OUG 114/2018, și în momentul adoptării OUG 19/2019 care a modificat-o pe prima.

Guvernul a aprobat, vineri, prin ordonanță de urgență, instituirea unei scheme de ajutor de stat prin care consumtorii industriali să beneficieze de prețuri reduse la energie. Schema va compensa costurile marilor jucători cu achiziția obligatorie de certificate de emisii de dioxid de carbon. Prim-ministrul Orban promisese introducerea schemei, argumentând că producătorii români au avut de suferit de pe urma OUG 114, prin creșterea prețului la energie electrică sau la gazul metan.

Ministrul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri, Virgil Popescu, a prezentat la finalul ședinței de Guvern principalele modificări care vor fi aduse OUG nr. 114/2018, între acestea fiind eliminarea plafonelor de prețuri la energie electrică și gaze și eliminarea taxei de 2% pe cifra de afaceri impusă companiilor din energie. ”Prin proiectul de modificare a OUG 114, dorim să ajungem, în 2021, la o piață liberă, la o piață care să nu mai aibă distorsiuni”, a declarat Virgil Popescu, precizând că în ședința de Guvern a fost o primă lectură a proiectului de lege pe care Guvernul își va angaja răspunderea.

Acționarii Romgaz, producătorul de gaze controlat de statul român, au respins în AGA extraordinară un proiect pe care tot ei îl aprobaseră de principiu în ianuarie, în timpul mandatului Guvernului PSD Dăncilă, acela ca Romgaz să se asocieze cu Societatea de Administrare a Participațiilor în Energie (SAPE), deținută integral de ministerul de resort, și să înființeze împreună o companie de furnizare de gaze naturale și energie care să se bată cu marii jucători privați din industrie.

Fostul operator concesionar al serviciului de distribuție gaze din Otopeni, Otto Gaz, totodată fost furnizor pentru clienții din piața reglementată, a pierdut pe 29 noiembrie, în primă instanță, procesul în care cerea suspendarea deciziei ANRE din septembrie prin care i s-au retras licențele de distribuitor și furnizor de gaze, decizie care a intrat în vigoare pe 2 decembrie.

Prim-ministrul Orban a declarat că a discutat cu miniștrii Economiei și Finanțelor despre introducerea unei scheme de ajutor de stat pentru companiile care au avut de suferit de pe urma OUG 114, prin creșterea prețului la energie electrică sau la gazul metan. Premierul susține că altfel ar fi în pericol locurile de muncă a sute de mii de români.

Plafonul de preț de 68 lei/MWh impus prin OUG nr. 114/2018 producătorilor interni de gaze naturale care își vând producția furnizorilor clienților casnici și CET-urilor care livrează căldură populației va fi eliminat în etape, până la 31 septembrie 2020, iar furnizarea energiei electrice consumatorilor casnici prin obligarea celor mai eficienți producători să livreze la preț fix va fi dereglementată, tot în trepte, până la 31 decembrie 2020, potrivit celui mai recent acord între autoritățile de la București și Comisia Europeană, susțin surse din piață.