Rezultatele 1 - 25 din 30 pentru "preturi de transfer"

În 2020, doar 19% dintre companiile multinaționale respondente în cadrul celui mai recent sondaj EY România pe teme de prețuri de transfer au raportat că au revizuit politica de prețuri de transfer – adică au modificat marja de profit țintă, costurile considerate sau alte aspecte ale metodologiei de stabilire a preturilor, deși mai bine de jumătate (52%) au raportat că pandemia a avut efecte negative asupra cifrei de afaceri sau asupra rezultatului operațional.

Anul acesta ar putea fi anul în care ANAF intră decisiv într-un program de modernizare IT, cu un impact semnificativ asupra modului în care agenția își desfășoară activitatea în relația cu firmele și persoanele fizice. Pe lângă mult așteptata informatizare a întregii infrastructuri IT a ANAF, pe care autoritățile vor iar să o desfășoare în regim de urgență, ANAF a obținut fonduri UE pentru mai multe dintre proiectele sale prioritare, inclusiv cel pentru introducerea SAF-T.

Urmare a globalizării și integrării grupurilor multinaționale, tranzacțiile intra-grup și prețurile de transfer reprezintă un punct de maxim interes pe agenda autorităților fiscale atât la nivelul României, cât și la nivel global. Numărul inspecțiilor fiscale care conduc la ajustări de prețuri de transfer și, implicit, la dublă impunere este în continuă creștere. Rezultatele pozitive ale măsurilor adoptate la nivelul OCDE (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică) permit în prezent un acces mai facil al contribuabililor la instrumente de remediere a dublei impuneri.

Introducerea în scurt timp a legislației referitoare la consolidarea la nivel de grup fiscal nu va aduce companiilor o simplificare în ce privește dosarul prețurilor de transfer, așa cum era de așteptat, urmând ca din contră actualele obligații să fie menținute și să fie introdus suplimentar și dosarul la nivel de grup, a declarat Andra Cașu, partener asociat, Departamentul de asistență fiscală și juridică, EY România.

Pentru o mai bună funcționare a mecanismelor de taxare a grupurilor multinaționale în Uniunea Europeană, controalele fiscale în materie de prețuri de transfer ar trebui să fie efectuate coordonat de Statele Membre. O astfel de abordare ar oferi beneficii din cel puțin două perspective. În primul rând, ar oferi autorităților fiscale un instrument transparent și eficient de distribuire a drepturilor de taxare între state prin alocarea profiturilor acolo unde se generează valoarea. În al doilea rând, ar preveni dubla taxare sau dubla non-taxare a veniturilor grupurilor multinaționale.

Interesul companiilor pentru încheierea de acorduri de preț în avans (APA) cu ANAF a crescut în ultima perioadă, arată datele Fiscului, dar aceste înțelegeri, prin care ANAF aprobă în avans un preț de tranzacție între părți afiliate, rămân încă un instrument insuficient utilizat, afirmă, într-o analiză transmisă Profit.ro, Aurora Preda, senior consultant, Prețuri de transfer, Mazars România, și Ana-Maria Iatcu – consultant, Prețuri de transfer, Mazars România. Tranzacțiile care fac obiectul APA nu mai pot fi verificate/ajustate ulterior de ANAF în cazul unei inspecții fiscale privind prețurile de transfer.

ANAF analizează extinderea termenului până la care marile companii trebuie să aibă pregătit dosarul de prețuri de transfer și ar putea ieși „rapid cu un act normativ în sensul acesta”, un posibil termen fiind luna mai, a anunțat vicepreședintele ANAF Daniel Tudor. Așteptarea pentru o extindere a termenului în luna mai este realistă, însă măsură în care se va realiza până la data de 25 martie ține și de prioritățile din acest moment ale autorităților, consideră Ionuț Simion, country manager partner, PwC România.

În luna octombrie, Parlamentul de la Varșovia a modificat prevederile referitoare la impozitarea companiilor, pentru a limita riscul transferurilor excesive ale profiturilor în străinătate. Legislativul a impus o limită mai strică costului de finanțare de la companiile mamă din străinătate și pentru licențele vândute diviziilor din Polonia. Totodată, a fost limitată utilizarea entităților înregistrate în paradisuri fiscale și a fost introdusă o nouă taxă pe veniturile obținute de pe urma proprietăților imobiliare cu destinație comercială.

În iulie 2017, OECD a emis varianta actualizată a Liniilor Directoare privind prețurile de transfer, document care vine să integreze părți cheie ale planului anti-BEPS (Base Erosion and Profit Shifting). Considerând că până la acest moment, atenția principală a fost acordată noilor prevederi privind determinarea funcțiilor și riscurilor în tranzacțiile intra-grup, tratamentul serviciilor cu valoare adăugată redusă sau aranjamentelor de contribuții la cost, acest articol va aborda un subiect conex.

Controalele derulate de Fisc pe prețuri de transfer în prima jumătate a anului nu reflectă retorica agresivă a unor politicieni față de multinaționale și îndemnurile fățișe la o atitudine mai agresivă a ANAF, atât valoarea obligațiilor fiscale suplimentare, cât și valoarea cu care a fost diminuată, în total, pierderea fiscală, fiind în scădere față de aceeași perioadă a anului anterior. Politicieni și autorități ale statului au acuzat în special multinaționalele că ar folosi practici incorecte, inclusiv în ce privește prețurile de transfer, pentru a plăti taxe mai puține în România.

Mai multă expunere la controale fiscale, cu risc crescut ca ANAF să ajusteze prețurile tranzacțiilor intragrup, obligații de raportare suplimentare, dar și majorări ale impozitului pe profit datorat sau chiar dublă impozitare a unor venituri. Sunt riscuri pe care, potrivit unui sondaj Deloitte, le anticipează reprezentanții multinaționalelor din România după implementarea măsurilor din planul împotriva erodării bazei impozabile și a mutării artificiale a profiturilor în alt stat (Base Erosion and Profit Shifting - BEPS).

România va putea sancționa cu cel mult 100.000 de lei (circa 22.000 euro) multinaționalele cu afaceri la nivel de grup de peste 750 milioane de euro care nu-și vor respecta obligația de a furniza autorităților române rapoarte financiare pentru afacerile din fiecare țară, conform unui proiect de ordonanță de urgență pentru modificarea Codului de Procedură Fiscală, obținut de Profit.ro. Ministerul Finanțelor se grăbește astfel să implementeze o directivă UE care vizează combaterea erodării bazei impozabile, în contextul în care aceasta trebuie să fie pe 5 iunie în vigoare la nivelul Uniunii și să asigure schimbul de informații între țări, astfel încât să limiteze practicile de evaziune fiscală și planificare fiscală agresivă.

Autoritățile trebuie să clarifice cadrul legislativ privind politica de prețuri de transfer (transfer pricing) și să elimine obligația de a întocmi dosarul prețurilor de transfer în cazul societăților mici și mijlocii afiliate transferate la mari contribuabili de la începutul anului, întrucât această sarcină presupune costuri ridicate, potrivit Patronatului Investitorilor Autohtoni (PIAROM).

Cele aproximativ 1.500 de companii care au devenit din acest an mari contribuabili nu vor fi obligate să pregătească în acest an (pentru tranzacțiile din 2016) dosarul prețurilor de transfer, document prin care justifică necesitatea și prețurile cu entități afiliate, întrucât prevederile ordinului ANAF de anul trecut în domeniu, care stabilește în ce condiții există obligativitatea întocmirii acestui dosar, nu sunt aplicate tranzacțiilor derulate de aceste 1.500 de companii în anul fiscal 2016, când nu erau clasificate ca fiind mari contribuabili, a transmis ANAF la solicitarea Profit.ro.

Una dintre principalele acuzații din dosar este aceea că, prin achiziții de materie primă prin intermediul unor societăți din grup la prețuri ridicate și vânzarea de produse finite la prețuri sub cele de cost, Petrotel Lukoil ar fi externalizat profituri atât către firme din grup, cât și către societăți offshore, pentru a nu raporta profit în România și a nu achita impozit pe profit către bugetul de stat.

Peste 1.500 de companii au devenit mari contribuabili din 2017, conform noilor criterii aplicate de ANAF, și sunt obligate să pregătească dosarul prețurilor de transfer până la termenul de depunere a declarației de impozit pe profit, respectiv 25 martie, dacă tranzacțiile cu părțile afiliate depășesc anumite praguri valorice.

Dosarul prețurilor de transfer trebuie să fie prezentat, din 2017, de anumite companii până la termenul pentru depunerea declarației de impozit pe profit. Având în vedere complexitatea întocmirii acestuia, societățile vizate trebuie să își facă o planificare riguroasă astfel încât să se încadreze în termenele legale, explică Andreea Steinhart, partener Contexpert, într-o analiză a obligațiilor care intră în vigoare de anul viitor în domeniul prețurilor de transfer.

România intenționează să adere ca membru asociat la Proiectul BEPS (Erodarea bazei de impozitare și transferul profiturilor) care contracarează lacunele din sistemele fiscale exploatate de multinaționale pentru a face ca profiturile să “dispară” pentru scopuri fiscale sau să fie “direcționate” către jurisdicții în care activitatea lor este scăzută sau inexistentă, dar unde nivelul de impozitare este la un nivel mic sau nul.

Impozitarea societăților din statele membre ale UE va fi reformată, urmând să fie stabilită o bază impozabilă unică în toată Uniunea, care va anula diferențele dintre sistemele naționale, regimurile preferențiale și regulile care pot fi exploatate pentru evitarea taxelor. În aceste condiții, prețurile de transfer, care reprezintă principala metodă de a diminua taxele pe profit, vor dispărea, deoarece nu va mai fi necesară utilizarea lor.

Un studiu realizat de Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) pe un portofoliu de 2.500 de companii a ajuns la concluzia că aproape 1 miliard de euro a fost scos din România, în ultimii 5 ani, a declarat directorul Direcției Generale a Marilor Contribuabili, Ionuț Mișa. Potrivit explicațiilor acestuia, profiturile realizate în România au fost diminuate ca urmare a utilizării prețurilor de transfer.

Un val de controale ANAF va viza, pe final de an, prețurile de transfer, o arie considerată cu risc fiscal ridicat, iar strategiile companiilor vor trebui remodelate, în acest context, pentru a evita riscurile de ajustare a bazei impozabile de către organele fiscale, arată o analiză a companiei de consultanță fiscală Contexpert.

Compania a terminat primul semestru al acestui an cu un profit net de 223,05 milioane lei, cu 36% mai mic față de cel obținut în perioada similară din 2015 (351,29 milioane lei), în primul rând din cauza reducerilor de tarife reglementate de distribuție gaze operate de către Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE).

Fiscul are în desfășurare peste 100 de controale la companii unde a identificat un risc asociat cu prețurile de transfer și intenționează ca, până la finalul anului, să dubleze numărul de verificări în acest domeniu, a anunțat, la Profit.ro, președintele instituției, Dragoș Doroș. El a indicat și unde vor fi declanșate controalele.

Fiscalitatea românească va adopta noi reglementări astfel încât profitul să fie taxat acolo unde are loc activitatea economică și se creează valoare, după modelul OECD, preluat de guvern printr-un memorandum aprobat recent. Astfel, vor fi țintite strategiile de planificare fiscală care exploatează lacunele și inadvertențele legislative în scopul transferării artificiale a profiturilor către jurisdicții fără taxe sau cu taxe reduse, arată, într-o analiză, Andreea Steinhart, partener Contexpert.

Prețurile de transfer sunt un subiect fierbinte pe masa Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF), fiind în desfășurare o campanie de verificare la nivel național și o alta în pregătire, a declarat președintele instituției, Dragoș Doroș.