Compania de furnizare, distribuție și producție de energie Electrica SA, la care cel mai mare acționar este statul român prin Ministerul Energiei, cu aproape 49% din capital, a raportat obținerea unui profit net de 559 milioane lei pe anul trecut, după pierderile de 553 milioane lei din 2021.
Creșterile de prețuri la energie, în special la gazul metan, au avut cel mai mare impact în economie în ultimul an, spune, la PROFIT NEWS TV, Adrian Codirlașu, vicepreședinte CFA România. Însă, perspectivele se arată pozitive pentru viitor.
Inflația din zona euro a încetinit sub estimări în februarie, întărind așteptările potrivit cărora Banca Centrală Europeană (BCE) va trebui să crească și mai mult costurile de împrumut.
Engie România a început să trimită, pe lângă factura la gaze, și notificări clienților cărora le expiră contractele.
Așteptările consumatorilor din zona euro privind inflația au crescut din nou în decembrie, arată datele unui studiu publicat marți de Banca Centrală Europeană (BCE), indicând că recentele majorări ale dobânzilor și scăderea prețurilor la energie nu au temperat încă temerile privind evoluția prețurilor, transmite Reuters.
Compania de furnizare, distribuție și producție de energie electrică Electrica SA, la care cel mai mare acționar este statul român prin Ministerul Energiei, cu peste 48% din acțiuni, a finalizat tranzacția prin care cumpără un proiect privind productia de energie din surse regenerabile, în zona comunei Vulturu, județul Vrancea, pentru un preț total estimat de 600.000 euro.
Enel Green Power România, subsidiara locală a diviziei de producție de energie regenerabilă a gigantului italian Enel, și EDPR România, din grupul portughez de profil EDP Renováveis, au solicitat în instanță sesizarea CCR cu excepție de neconstituționalitate privind prevederile legate de supraimpozitarea producției de energie electrică din Legea nr. 259/2021 și din OUG nr. 119/2022.
Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) a anunțat pe 22 decembrie 2022 că, până la acel moment, verificase și trimisese spre decontare cereri de plată de peste 7,7 miliarde lei din partea furnizorilor, reprezentând compensații pentru plafonarea prețurilor.
Decizia UE de a plafona prețurile la gazele naturale amenință aprovizionarea regiunii și ar putea intensifica criza energetică, potrivit Goldman Sachs.
Guvernul începe să folosească banii proveniți din impozitul pe veniturile suplimentare ale producătorilor de gaze naturale din perimetre offshore din Marea Neagră și din perimetre onshore de mare adâncime și la plata compensațiilor cuvenite furnizorilor de energie și gaze pentru diferența dintre costurile de achiziție din piețe și prețurile plafonate aplicate clienților finali, după ce a modificat Legea offshore pentru a putea face acest lucru.
Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea de aprobare a OUG nr. 119/2022, care modifică de la 1 ianuarie sistemul de plafonare a prețurilor la energie electrică și gaze naturale pentru consumatorii finali.
Compania de furnizare, distribuție și producție de energie electrică Electrica SA, la care cel mai mare acționar este statul român prin Ministerul Energiei, cu peste 48% din acțiuni, intră în acționariatul Contrapărții Centrale cu o deținere de 8,06% din capital, în urma unei tranzacții de 7 milioane lei.
După cum a relatat Profit.ro, proiectul legii bugetului de stat pe 2023 nu oferă nicio informație despre estimările Guvernului cu privire la încasările și cheltuielile de anul viitor ale Fondului de Tranziție Energetică, la care producătorii și traderii de energie electrică (și în curând și petroliștii offshore din Marea Neagră) plătesc supraimpozit.
″Efectele șocului energetic au depășit semnificativ ce am anticipat noi la BNR. Niciodată nu s-au dus la prețurile la energie atât de mult în costul final (al produselor și serviciilor – n.r.)″, a declarat recent guvernatorul băncii centrale, Mugur Isărescu.
Proiectul legii bugetului de stat pe 2023 nu oferă nicio informație despre estimările Guvernului cu privire la încasările și cheltuielile de anul viitor ale Fondului de Tranziție Energetică, la care producătorii și traderii de energie electrică (și în curând și petroliștii offshore din Marea Neagră) plătesc supraimpozit (denumit ″contribuție″) și din care sunt decontate de către stat costurile suportate de furnizorii de energie și gaze cu plafonarea prețurilor la consumatorii finali.
Ministerul Finanțelor Publice (MFP), controlat de PSD și condus de Adrian Câciu, pune scumpirile la energie și gaze pe seama liberalizării prețurilor, într-un document juridic oficial, și susține că măsura liberalizării a fost ″impusă la nivel internațional și european″, fără să detalieze.
Supraimpozitarea din energie, constând în impunerea de contribuții la așa-numitul Fond de Tranziție Energetică, va fi aplicată nu doar entităților cu care producătorii de energie electrică din România încheie contracte de hedging pentru a se proteja de riscurile presupuse de volatilitatea prețurilor de pe piețe, ci și partenerilor acestor entități, cu care acestea încheie la rândul lor contracte de hedging, potrivit datelor analizate de Profit.ro.
Producătorilor de energie regenerabilă li se vor deduce integral cheltuielile cu energia pe care trebuie să o achiziționeze din piețe pentru a-și onora contractele de livrare, atunci când nu bate vântul sau nu e soare, precum și cele cu dezechilibrele, la stabilirea bazei de impunere a supraimpozitării ce vizează veniturile din vânzarea energiei produse la prețuri mai mari de 450 lei/MWh, potrivit comisiilor Senatului.
Furnizorii de energie acuză că intenția Guvernului de a tripla termenul de decontare de către stat a costurilor plafonării prețurilor pentru clienții finali le agravează problemele de lichiditate deja existente și riscă chiar să pună în pericol siguranța aprovizionării pe timpul iernii.
Suma totală verificată de ANRE și transmisă spre decontare în conformitate cu OUG nr. 27/2022 a depășit 6,7 miliarde lei la finalul săptămânii trecute. Furnizorii s-au plâns periodic de întârzieri în decontare, încă de la prima variantă a sistemului de plafonare a prețurilor la energie și gaze, intrată în vigoare de la 1 noiembrie 2021.
Numărul consumatorilor casnici care vor beneficia de prețuri reglementate mai reduse la energie până la finalul acestui an se va majora după adoptarea de către Parlament a Ordonanței de Urgență 119, cu amendamente. Astfel, consumatorii casnici care au avut în 2021 un consum mediu lunar de peste 300 KWh, dar care în 2022 au făcut economie de energie și se încadrează în diferitele plafoane stabilite de legislativ vor beneficia de prețuri reglementate mai reduse însă numai pentru perioada 1 septembrie-31 decembrie 2022.
Camera Deputaților a adoptat, în calitate de cameră decizională, proiectul legii de aprobare a OUG nr. 119/2022, care modifică de la 1 ianuarie sistemul de plafonare a prețurilor la energie electrică și gaze naturale pentru consumatorii finali.
România are cel mai ridicat preț din regiune la energie electrică pentru consumatorii noncasnici și cel mai scump gaz natural pentru noncasnicii care cu cel mai redus, respectiv cel mai ridicat consum, arată economistul-șef Alpha Bank, Ella Kallai. Analiza sa remarcă faptul că, deși teoretic, aceste grupuri de consumatori, al căror consum reprezintă 15,5% din consumul total de gaz natural, ar putea fi interesate să treacă pe electricitate, nu o pot face. Aceasta, deoarece consumatorii mici tind să aibă și venituri mici, care probabil nu pot acoperi o factură de energie de trei ori mai mare.
Comisiile reunite de Industrii și Politică Economică ale Camerei Deputaților au adoptat marți raportul pe fond cu amendamente la proiectul legii de aprobare a OUG nr. 119/2022 privind plafonarea prețurilor la energie electrică și gaze naturale, urmând ca forma convenită a draftului de act normativ să fie votată miercuri de plen, Camera Deputaților fiind cameră decizională. La dezbateri au participat reprezentați ai ministerelor Energiei, Economiei, Finanțelor, Muncii și Antreprenoriatului, precum și ai Secretariatului General al Guvernului și ai Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE).