Cluj-Napoca a devenit orașul cu cele mai scumpe terenuri pentru dezvoltări industriale din România, prețurile, în zone de maxim interes, fiind și de aproape două ori mai mari decât cele cerute pentru un amplasament din București.
Actul normativ maghiar din toamna anului 1917 prin care erau restricționate tranzacțiile imobiliare în Ardeal în numele "interesului public" își găsește ecou peste timp în discuțiile și tentativele de legiferare din România zilelor noastre, care au în centru îngrijorarea cu privire la ponderea tot mai mare a terenurilor deținute de străini în totalul fondului funciar al României.