Înregistrările pentru votul în străinătate la alegerile prezidențiale sunt prelungite, joi, de Guvern, prin ordonanță de urgență, până la 15 septembrie.
Guvernul a decis, luni, alocarea din Fondul de rezervă a încă 60 milioane de lei, în vederea organizării votului pentru alegerile prezidențiale în diaspora. Potrivit proiectului de lege adoptat de Parlament în vară, durata de vot în străinătate poate fi prelungită la trei zile, românii din diaspora având și posibilitatea votului prin corespondență.
Români cu domiciliul sau rezidența în străinătate s-au înregistrat în număr mic pentru a vota prin corespondență sau la secțiile de votare deschise de ambasade și consulate, de zece ori mai puțini decât cei care au votat efectiv la alegerile europarlamentare din mai. Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a anunțat, miercuri, că, până la ora 13.00, s-au înregistrat 20.040 de persoane care doresc să voteze prin corespondență la alegerile prezidențiale, dar și 19.430 de alegători care preferă să se deplaseze la secția de votare. Înscrierea alegătorilor pe portalul www.votstrainatate.ro ar putea fi prelungită până în 15 septembrie.
Theodor Paleologu este propunerea pentru candidatura la prezidențiale din partea Partidului Mișcarea Populară, pe care președintele de onoare al PMP, europarlamentarul Traian Băsescu, a făcut-o duminică la Colegiul Național al formațiunii, relatează Agerpres.
Liderul USR Dan Barna a fost desemnat sâmbătă, la Congres, candidatul partidului la alegerile prezidențiale. Barna a obținut 324 de voturi. Ceilallți aspiranți la acest statut au fost Mihai Goțiu (134 de voturi), Dumitru Stanca (5 voturi) și Dragoș Dinulescu (3 voturi).
Primul tur al alegerilor prezidențiale din acest an va fi organizat pe 10 noiembrie, iar un eventual al doilea tur, pe 24 noiembrie, conform hotărârii de guvern aprobate astăzi.
Președintele Autorității Electorale Permanente, Florin Mitulețu-Buică, a anunțat, astăzi, că primul tur al alegerilor prezidențiale din acest an va fi organizat pe 10 noiembrie, iar cel de-al doilea, pe 24 noiembrie.
Liderul USR, Dan Barna, a declarat, vineri seara, într-o emisiune la TVR 1, că alianța USR-PLUS își dorește „categoric” să îl învingă pe Klaus Iohannis la alegerile prezidențiale din toamnă. Barna a spus, de asemenea, că trebuie accentuată integrarea cu PLUS, fiind două partide cu „culturi organizaționale diferite”, partidul condus de Dacian Cioloș având „o structură mai ierarhică”.
Congresul Partidului Puterii Umaniste Social-Liberal (PPUSL), urmașul Partidului Umanist, ulterior Conservator, înființat de omul de afaceri Dan Voiculescu, a desemnat-o în weekend drept candidat la alegerile prezidențiale pe Ramona Ioana Bruynseels, ea fiind aleasă și președinte al Biroului Executiv al partidului.
Ambasada Statelor Unite la București a lansat o procedură competitivă deschisă ONG-urilor românești, prin care acestea vor concura pentru o finanțare în sumă de maxim 25.000 dolari cu care să organizeze un program de educație civică și de promovare a "votului informat" la alegerile prezidențiale de la finalul anului în rândurile cetățenilor de 55-85 de ani din regiunile rurale din sud-estul României, rămase fiefuri ale PSD și după alegerile europarlamentare de luna trecută.
Comediantul Volodimir Zelenski l-a învins pe președintele în funcție al Ucrainei, Petro Poroșenko, cu peste 70% din voturi, la alegerile prezidențiale desfășurate duminică în Ucraina, potrivit rezultatelor sondajelor derulate la ieșirea de la urne, titrează BBC.
Avocata liberală Zuzana Caputova va deveni prima prima femeie șef de stat în Slovacia, potrivit rezultatelor parțiale aproape complete din turul al doilea al alegerilor publicate sâmbătă seară de Oficiul de statisitici, informează AFP.
Actorul Vladimir Zelenskiy, pentru prima dată aflat pe scena politică, s-a clasat pe primul loc, duminică, în primul tur al alegerilor prezidențiale în Ucraina și îl va înfrunta pe 21 aprilie pe Petro Poroșenko, potrivit unui sondaj realizat la ieșirea din secțiile de votare, scrie AFP.
Președintele PLUS, Dacian Cioloș, a declarat sâmbătă, la Galați, întrebat despre o eventuală candidatură la alegerile prezidențiale, că reprezintă o posibilitate, dar pot fi și altele, relatează Agerpres.
Liderul PLUS, Dacian Cioloș, a declarat, sâmbătă seara, că, de principiu, alianța USR-PLUS va avea candidat unic la alegerile prezidențiale din acest an și își propune să fie o alternativă care să formeze majoritatea parlamentară în 2020.
Statele Unite denunță lipsa totală de legitimitate a alegerilor prezidențiale care au loc, duminică, în Venezuela, boicotate de opoziție și în care Nicolás Maduro caută să fie reales.
Donald Trump Jr., fiul cel mare al președintelui Statelor Unite, s-a întâlnit în august 2016 cu un emisar al prinților Emiratelor și Arabiei Saudite care i-au oferit ajutor în campania electorală.
Venezuelenii, afectați de o profundă criză economică, sunt chemați la vot, duminică, pentru a-și alege președintele. Actualul președinte, Nicolas Maduro, își dorește un nou mandat, după un scrutin în care nu are un contracandidat de greutate, alegeri boicotate de opoziție și nerecunoscute de o mare parte a comunității internaționale, relatează AFP.
USR vrea scăderea pragului electoral la alegerile parlamentare de la 5% la 3% și eliminarea lui completă la alegerile locale și europarlamentare, plus reducerea semnificativă a numărului de semnături necesare depunerii candidaturilor la toate tipurile de scrutin electoral, inclusiv la cel prezidențial, partidul elaborând patru proiecte de lege în acest sens.
Misteriosul “covfefe” și alte mesaje publicate de președintele american Donald Trump pe contul personal de Twitter ar putea fi desemnate documente prezidențiale prin lege și arhivate ca atare, potrivit unei propuneri venite din partea parlamentarilor democrați.
Aproape 47 de milioane de francezi sunt așteptați să voteze duminică în cele mai imprevizibile și surprinzătoare alegeri prezidențiale din ultimele decenii, iar primii doi clasați din cei 11 candidați înscriși în cursă vor trece în al doilea tur al luptei pentru palatul Elysee. În Franța, secțiile de vot s-au deschis la ora locală 8.00 (9.00 ora României), în vreme ce alegătorii au început să voteze încă de sâmbătă în teritoriile franceze de peste mări, inclusiv în Guadelupa și Martinica.
Campania electorală din Franța a fost una dominată de scandaluri fără precedent, de la presupusele angajări fictive ale soției și copiilor candidatului de dreapta Francois Fillon, la folosirea fondurilor PE pentru a plăti colaboratori ai candidatei de extremă-dreapta Marine Le Pen.
Nu mai puțin de 96% dintre jurnaliștii americani care au efectuat donații în actuala campanie electorală au preferat să finanțeze candidatura democratei Hillary Clinton, iar majoritatea publicațiilor importante (cu o singură excepție) și-au declarat public susținerea pentru aceasta.
Companiile americane și angajații acestora trebuie protejați de concurența “neloială” a companiilor și muncitorilor străini, pare, la prima vedere, punctul de vedere comun al programelor economice ale celor doi principali candidați la președinția SUA, democrata Hillary Clinton și republicanul Donald Trump, pentru alegerile de astăzi.
Actualul candidat democrat la președinția SUA a făcut în iulie 1996 o scurtă vizită la București, în cadrul unui turneu de 10 zile în Europa de Est, și s-a întâlnit cu reprezentanții mai multor organizații neguvernamentale locale. De asemenea, ea l-a însoțit în anul următor, în calitate de Primă Doamnă, pe președintele de atunci al Statelor Unite, Bill Clinton, în vizita sa în România.