Plafonul de garanții al programului Prima Casă va fi suplimentat pentru acest an cu 500 de milioane de lei, bazat pe cererile aflate în diverse stadii de aprobare si pre-aprobare, iar garanțiile rezervate românilor din străinătate vor fi incluse în plafonul destinat pentru achiziția/construirea tuturor categoriilor de locuințe, argumentul autorităților fiind că în ultima perioadă nu au mai primit cereri din partea acestora.
Vicepreședintele Asociației Naționale a Evaluatorilor Autorizați Delia Bratu spune că evaluatorii așteaptă independență față de bănci, însă încă în sistemul bancar se fac presiuni. Avocatul Bogdan Stoica spune că în contractele pentru evaluare băncile impun condiții suspensive de plată evaluatorilor care le pot afecta independența.
Soldul creditului pentru locuințe a continuat să crească în iulie, la două luni și jumătate după ce legea dării în plată a intrat în vigoare. Ritmul de creștere a încetint față de lunile anterioare la 216 milioane de lei.
Guvernul are în vedere suplimentarea plafonului de garanții pentru programul Prima Casă, iar o decizie în acest sens va fi adoptată în luna septembrie, a anunțat ministrul Finanțelor, Anca Dragu.
Ministerul Finanțelor realocă 28 de milioane lei din sumele acordate finanțatorilor în cadrul programului Prima Casă din 2016 către 9 bănci care și-au terminat deja plafonul sau urmează să îl epuizeze în mai puțin de 10 zile, informează instituția.
Cele mai multe bănci au crescut avansul la creditele ipotecare înainte sau imediat după ce Legea dării în plată a intrat în vigoare. Amenințați cu perspectiva de a pierde din afaceri, bancherii par că dau înapoi. Directorul de risc al Băncii Transilvania spune că fiecare dintre bancheri se uită la condițiile în care se acordă creditele ipotecare, după ce săptămâna trecută un oficial al BRD declara că se gândește să reducă avansul pentru astfel de împrumuturi.
Băncile locale fac mai puțini bani din creditele pentru locuințe decât cele din țări precum Polonia, Cehia și Ungaria, arată un studiu al Asociației Române a Băncilor. Bancherii mai avertizează că pot apărea riscuri pe unele clase de active, în condițiile în care dobânzile vor crește.
Nu sunt șomeri, nici persoane cu handicap, nici tineri ieșiți din orfelinate. Sunt oameni cu venituri suficient de bune pentru a-și permite să ia un credit, desemnați însă discreționar de stat ca fiind cazuri speciale, care merită să fie susținuți pe banii contribuabililor la achiziția unei locuințe în condiții preferențiale, inaccesibile celorlalți muritori, doar pentru că nu au în proprietate o casă mai mare de 50 mp sau, dacă au, este mai mică decât o alta cu cu care doresc să o schimbe, apelând la extinderea programului și pentru a doua casă.
Persoanele care au cumpărat locuințe prin programul Prima Casă și nu își mai pot plăti ratele, fiind astfel în pericol să piardă casa prin executarea garanției acoperite de stat, vor avea posibilitatea să rămână în continuare în casă, dar în calitate de chiriași ai Agenției Naționale pentru Locuințe, obligată să cumpere imediat imobilul. Aceasta este prevederea pe care deputatul Cătălin Zamfir, inițiator al Legii privind darea în plată, a promovat-o sub forma unui proiect.
Ministerul Finanțelor Publice (MFP) a achitat, anul trecut, peste 112 milioane lei de la bugetul de stat pentru acoperirea ratelor la bănci datorate de beneficiarii de credite garantate de Guvern, printre care se numără companii de stat și municipalități, dar și persoane fizice care au contractat împrumuturi ipotecare prin programul Prima Casă.
Avansul solicitat pentru contractarea unui credit destinat cumpărării unei locuințe prin programul Prima Casă ar putea crește peste nivelul de 5%, cât este acum. Aceasta una dintre variantele luate în calcul de autorități, care analizează modul în care va continua programul guvernamental.
Fiscul începe în această lună să vândă apartamente achiziționate, în diferite localități, prin programul Prima Casă, cu credite garantate de Guvern, pentru care cumpărătorii nu și-au mai putut plăti ratele.
Banca Comercială Română a primit 88,6 milioane de lei din plafonul de jumătate de miliard de lei de granații de stat alocat de Ministerul Finanțelor pentru continuarea programului Prima Casă. Banca remarcă o creștere fulminantă a solicitărilor de finanțare pe acest program și susține că banii actuali vor merge cu prioritate pentru soluționarea solicitărilor existente. Deja în jur de un sfert din portofoliul de credite al băncii e format din credite Prima Casă.
Ministerul Finanțelor publice a trimis la Fondul de Garantare a Creditelor plafonul de 500 de milioane de de lei, aprobat luna trecută pentru programul Prima Casă. 17 bănci, la care se adaugă o cooperativă de credit, vor putea răspunde solicitărilor de credite venite de la clienți în ultima perioadă.
Președintele executiv al Băncii Comerciale Române amintește că piața locală a creditului ipotecar are o istorie de numai 13 ani, fiind încă într-o perioadă de căutare.
Potrivit informațiilor publicate pe portalul instanțelor de judecată, în acest moment, pe rolul judecătoriilor sunt înregistrate 8 procese legate de Legea dării în plată. În 7 dintre acestea, reclamanți sunt debitorii, iar ca pârâți figurează fie bănci, fie firme de recuperare creanțe. O singură bancă, Unicredit, a contestat în instanță acțiunea de dare în plată a unui client.
Plafonul de garanții pentru programul Prima Casă, aferent acestui an, a fost suplimentat, miercuri, de Guvern cu 500 milioane de lei, iar băncile nu vor mai avea posibilitatea să preia cereri de acordare a unui credit dacă acestea conduc la depășirea plafonului alocat. Dacă regula nu este respectată, responsabilitatea cu privire la modalitatea de soluționare a acestor situații revine în totalitate băncii.
Ministerul Finanțelor propune suplimentarea plafonului de garanții pentru pragramul Prima Casă, aferent acestui an, cu 500 milioane de lei. Măsura răspunde solicitărilor potențialilor beneficiari ai programului și ține cont de dinamica semnificativ crescută a volumelor garantate în cadrul programului și de adoptarea legislației privind darea în plată, informează un comunicat al ministerului. Totodată, Finanțele vor anunța în curând strategia pe termen mediu privind derularea programului, astfel încât, pe termen mediu, să nu producă distorsiuni asupra pieței.
Introducerea programului Prima Casă, în iunie 2009, a oferit un adevărat debușeu pieței rezidențiale autohtone pe parcursul perioadei de recesiune, pe fondul unei creditări anterior restricționate. Programul a majorat puterea de cumpărare a populației și, implicit, cererea solvabilă de locuințe, arată o analiză realizată de Imobiliare.ro.
Băncile care epuizează sumele alocate pentru garanții aferente creditelor prin programul Prima Casă vor beneficia în perioada următoare de suplimentarea fondurilor prin realocarea plafoanelor între instituțiile de credit, urmând să primească sumele cerute după ce procedura este avizată de Ministerul Finanțelor, până în prezent doar BCR solicitând creșterea plafonului alocat pentru acest an.
Scăderea prețurilor locuințelor și accesul mai facil la credite ieftine fac ca românilor să le fie mult mai ușor să cumpere o casă decât în perioada de boom economic. Totuși, democratizarea creditului de casă face ca 4 din 10 debitori să aibă venituri de sub 1.700 de lei/lună, iar aceștia sunt vulnerabili la o creștere a dobânzilor.
Perspectiva unui șoc pe creșterea dobânzilor la creditele Prima Casă este una foarte îndepărtată, spune , Liviu Voinea, viceguvernator al Băncii Naționale a României. Anul trecut, BNR recomanda o reanalizare a programului, în condițiile în care debitorii cu credite al căror risc e subvenționat de stat sunt mai predispuși la creșterea gradului de îndatorare, în condițiile creșterii dobânzilor de pe piața interbancară. Voinea spune că programul și-a făcut treaba și că ar trebui să continue, în condițiile în care băncile aproape că au epuizat fondurile alocate în acest an, dar că decizia aparține guvernului.
BCR a solicitat Ministerului Finanțelor suplimentarea plafonului pentru programul Prima Casă, în condițiile în care are 2.000 de clienți cu dosare pe lista de așteptare, iar sumele alocate în 2016 au fost complet epuizate, a arătat Sergiu Manea, președintele executiv al băncii.
Majoritatea românilor consideră că de darea în plată ar trebui să poată beneficia doar debitorii care nu mai pot plăti ratele și care au o singură casă, potrivit unui sondaj IRSOP, comandat de Asociația Română a Băncilor (ARB). Bancherii au testat și reacția populației la efectele anticipate de ei după aplicarea legii și au aflat că, paradoxal, tinerii sunt cel mai puțin impresionați de perspectiva limitării creditării, a creșerii avansului și a dispariției Primei Case, comparativ cu alte categorii. Mai mult, aproape 60% dintre români sunt siguri că nu vor avea deloc nevoie de un credit pentru îmbunătățirea locuinței în următorii 5 ani.
Băncile comerciale nu sunt de acord cu Legea privind darea în plată nici în cea mai recentă variantă discutată de reprezentanții partidelor parlamentare, respectiv cu aplicarea unui plafon de 250.000 de euro și excluderea programului Prima Casă, atât timp cât se aplică și contractelor în derulare.