Guvernul portughez intenționează să vândă o participație majoritară la transportatorul aerian național TAP Air Portugal. International Consolidated Airlines Group (IAG), compania-mamă a British Airways, Lufthansa și Air France-KLM și-au exprimat interesul.
Italia intenționează să vândă participații deținute la firmele de stat, printre care o bancă și o parte din căile ferate, în scopul de a strânge numerar și a reduce deficitul bugetar.
Polonezii se vor pronunța prin vot dacă sunt de acord cu privatizarea companiilor de stat, a anunțat Jaroslaw Kaczynski, liderul partidului conservator Lege și Justiție (PiS), cea mai importantă formațiune din cadrul coaliției de guvernare din Polonia, transmite Reuters.
Procesul de privatizare al companiei aeriene portugheze de stat TAP, va dura câteva luni, și ar urma să fie finalizat anul viitor, susține ministrul de Finanțe Fernando Medina, transmite Reuters.
În urmă cu 6 ani, circa 8,5 milioane de români dețineau conturi inactive de tranzacționare pe piața locală de capital, ca urmare a privatizării în masă. Acestea sunt considerate a fi un balast, întrucât generează costuri, dar nu și venituri. Încă de atunci existau proiecte de reducere a numărului acestor conturi, unele dintre ele prezentând riscul de a fi considerate încălcări ale dreptului de proprietate.
Grupul austriac OMV AG, acționarul majoritar al celui mai mare producător de țiței, gaze și carburanți din România, OMV Petrom, a dat din nou România în judecată la Tribunalul Arbitral al Camerei de Comerț Internaționale (ICC) de la Paris, reclamând costuri istorice de mediu nedecontate de stat de peste 231 milioane lei.
Aproape o treime din acțiunile companiei financiare de stat Fondul Român de Contragarantare (FRC) SA, înființată în 2009 de Guvernul Boc și cunoscută acum în special pentru implicarea în programul de sprijin pentru întreprinderi mici și mijlocii IMM Invest Plus, urmează să fie scoase la vânzare, relevă date analizate de Profit.ro.
Strategia de privatizare a unei cote de 26,7% din participația totală de 44,7% la Rompetrol a Ministerului Energiei, aflată în vigoare, datează din 2015 și prevede vânzarea la licitație a acțiunilor, la un preț de cel puțin de 200 milioane dolari. Instituția și-a bugetat venituri din cedarea acestei dețineri și în anii 2016, 2017, 2018, 2019 și 2022, fără însă ca vânzarea să aibă loc.
Urmașa celei mai importante firme din perioada când statul vecin își vindea masiv active, după războaiele care au devastat republicile fostei Iugoslavii.
Erste a plătit o sumă imensă pentru a prelua controlul integral al Băncii Comerciale Române și în 16 ani s-a ales cu încasări sub inflație și cu perspectiva de a recupera investiția într-un secol, fără a lua în calcul inflația, dacă lucrurile nu se îmbunătățesc.
Aproape 70% din privatizări au fost un eșec, iar una dintre cauze a fost pierderea de către Curtea de Conturi a dreptului de a controla procedurile prin care Fondul Proprietății de Stat derula procesul de privatizare, susține fostul premier Nicolae Văcăroiu și fost președinte al instituției în perioada 2008 - 2017.
Acționarii operatorului de distribuție a energiei electrice și gazelor naturale Delgaz Grid, parte a grupului german de utilități E.ON, au decis majorarea capitalului companiei cu 25,6 milioane lei, la valoarea de 799 milioane lei, din care 22,17 milioane lei aport în numerar și 3,46 milioane lei aport în natură.
Cristian Popa, membru al Consiliului de Administrație al Băncii Naționale a României, îndeamnă guvernul să listeze cât mai rapid companiile de stat la bursă și să profite astfel de cotațiile aflate la maxime istorice, câtă vreme politica monetară este ultrarelaxată. România nu “și-ar vinde țara pe nimic”, ba chiar ar putea-o cumpăra tot românii, prin fondurile de pensii care au bani de plasat. “Șapte milioane de români au miliarde de euro disponibile pentru investiții, putem să le vindem acțiuni sau nu”.
Recuperatorul de creanțe neperformante EOS Credit Funding DAC, parte a grupului german omonim, a solicitat intrarea în insolvență a Fundației Post-Privatizare, o structură juridică controlată de statul român prin Ministerul Economiei și care deține 32% din acțiunile Fondului Român de Contragarantare (FRC), înființat în 2009 de Guvernul Boc și cunoscut acum în special pentru implicarea în programele de sprijin pentru IMM-uri Start Up Nation și "Investește în Tine". Grosul de 68% din capitalul FRC se află în posesia Ministerului Finanțelor Publice (MFP).
Platforma industrială a RAFO Onești, companie aflată în faliment, a fost cumpărată recent de o firmă din grupul Grampet al fraților Gruia Stoica și Vasile Didilă, Roserv Oil, firmă care anterior preluase, în condiții nedivulgate, creanța deținută asupra rafinăriei de către Petrochemical Holding GmbH, de 217 milioane lei, cea mai mare datorie a RAFO.
Compania de stat CFR Marfă a intrat în procedură de concordat preventiv, adică de preinsolvență, la cererea proprie, și urmează să le propună creditorilor un plan de redresare financiară, în urma implementării căruia să ajungă în situația de a-și putea plăti datoriile.
Premierul Ludovic Orban l-a numit în funcția de secretar de stat la Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri pe Cornel Cătălin Bulf, membru al Consiliului Județean Argeș din partea Partidului Mișcarea Populară (PMP), lider al filialei județene a partidului și vicepreședinte la nivel național, capul uneia dintre cele mai bogate familii argeșene, familie care controlează, printre altele, furnizorul de servicii de specialitate pentru industria petrolieră Baza de Ateliere și Transporturi (BAT) Târgoviște SA, contractor al principalilor producători români de țiței și gaze OMV Petrom și Romgaz, un business cu rulaj de peste 31 milioane lei în 2018 preluat de Bulf la privatizarea din anii ’90.
Ministerul Energiei vrea ca Societatea de Administrare a Participațiilor în Energie (SAPE), desprinsă din Electrica SA și controlată integral de minister, să atace în justiția franceză decizia din mai a Curții Internaționale de Arbitraj de pe lângă Camera de Comerț Internațională (ICC) de la Paris care a dat câștig de cauză grupului italian de energie și utilități Enel în ultimul litigiu cu SAPE, decizie despre care Profit.ro a relatat în exclusivitate la acea dată.
Ministerul Economiei vrea să modifice Legea nr.137/2002 privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării, prin care să renunțe la administrarea specială în cazul societăților la care statul deține un pachet majoritar de acțiuni și la filialele acestora aflate în perioada preliminară privatizării, arată un proiect de act normativ publicat în dezbatere pe site-ul ministerului.
Statul român, prin Societatea de Administrare a Participațiilor în Energie (SAPE), desprinsă din Electrica SA și controlată integral de ministerul de resort, nu a avut succes în ultimul litigiu cu grupul italian Enel, judecat la Curtea Internațională de Arbitraj de pe lângă Camera de Comerț Internațională (ICC) de la Paris, pretențiile sale la dividende nefiind confirmate de instanță, au declarat, pentru Profit.ro, surse la curent cu speța. Litigiul a fost inițiat în urmă cu 3 ani.
Ministerul Energiei are inclus și anul acesta în bugetul aferent activității de privatizare încasarea a peste 850 milioane lei din vânzarea unei cote de 26,7% din participația sa de aproape 45% din capitalul Rompetrol Rafinare, unde cel mai mare acționar este KMG International din grupul kazah de stat KazMunayGas, însă procesul de privatizare a fost blocat în instanță încă "din fașă".
Ministerul Economiei vrea să controleze direct companiile de stat din subordinea sa, printre care se numără operatorii de transport energie și gaze Transelectrica și Transgaz, monopolurile pe exploatarea sării și apei minerale, vehiculul juridic prin care statul deține 51% din șantierul naval Mangalia la care este partener cu olandezii de la Damen sau cele mai importante companii din apărare.
Premierul Dăncilă a ținut să îi asigure pe angajații preluați de Chimcomplex Borzești de la Oltchim că locurile lor de muncă nu sunt în pericol, după ce Comisia Europeană a decis că Guvernul României trebuie să recupereze ajutoare de stat considerate incompatibile în valoare de aproximativ 335 milioane de euro de la Oltchim.
Guvernul României trebuie să recupereze ajutoare de stat considerate incompatibile în valoare de aproximativ 335 milioane de euro de la Oltchim, potrivit rezultatelor unei anchete a Comisiei Europene.
Obținerea avizelor Consiliului Concurenței și ale CSAT asupra tranzacției reprezintă ultimele două condiții suspensive care, potrivit contractului de cumpărare a activelor Oltchim, trebuie îndeplinite pentru declanșarea obligației cumpărătorului de a plăti prețul convenit, de 127 milioane euro plus TVA. De la împlinirea datei limită, care a fost stabilită recent pe 17 noiembrie, Chimcomplex mai are la dispoziție 20 de zile pentru a face plata. Ulterior, va mai putea beneficia de zile suplimentare, dar doar contra unor penalități care merg de la 0,01% (69.299 lei) la 0,1% (692.991 lei) pe zi de întârziere.