Curtea de Conturi a obținut în instanță confirmarea definitivă a dispoziției sale din 2016 de a obliga Romgaz, producătorul de gaze naturale controlat de statul român cu peste 70% din acțiuni, să își dea în judecată principalul concurent, OMV Petrom, și pe alți 3 producători de gaze, Amromco, Raffles și Stratum, pentru recuperarea unui presupus prejudiciu de 178 milioane lei.
Statul român a încasat în prima jumătate a acestui an redevențe aferente activității de producere a gazelor naturale în valoare de 432,7 milioane de lei, echivalent unui procent de 67% din totalul redevențelor încasate pe 2017, ca urmare a modificării prețului de referință din formula de calcul a redevențelor. Însă sumele încasate de stat de pe urma activității de extracție a gazelor naturale sunt aproape duble, încasărilor din redevențe adăugându-li-se și cele din impozitul special pe veniturile suplimentare rezultate din liberalizarea prețului gazelor.
Prejudiciul ar fi survenit, potrivit Curții de Conturi, ca urmare a faptului că Romgaz ar fi vândut pe piața reglementată, în perioada 2013-2015, o cantitate mai mare de gaze decât era obligată de legislația în vigoare, deci la un preț mai mic decât cele pe care le-ar fi putut obține pe piața liberă.
În plus, deputații din Comisia de Industrii au introdus în Legea energiei, la propunerea Consiliului Concurenței, obligativitatea corelativă a furnizorilor de gaze naturale de a cumpără de pe piețele centralizate, în mod transparent și discriminatoriu, 50% din cantitatea totală de gaze achiziționată în cursul unui an.
Producătorii români de gaze naturale sunt în prezent impozitați pentru venituri pe care nu le realizează, după ce Agenția Națională pentru Resurse Minerale (ANRM) a impus calculul redevențelor datorate de producători statului la un preț de referință calculat în funcție de cotația medie a gazelor la hub-ul austriac de la Baumgarten, semnificativ mai mare decât cea de pe piața românească, a declarat președintele Asociației Române a Companiilor de Explorare și Producție Petrolieră (ROPEPCA), Harald Kraft.
Curtea Constituțională a României (CCR) a respins sesizarea depusă de un număr de 56 de deputați PNL prin care aceștia reclamau că permanentizarea impunerii impozitului de 60% sau 85%, în funcție de preț, pe veniturile suplimentare obținute de producătorii interni de gaze naturale, ca urmare a dereglementării prețurilor de vânzare către furnizori, încalcă legea fundamentală
Întrebată dacă s-au majorat prețurile de vânzare a gazelor de către producători către furnizori după liberalizarea de la 1 aprilie, Mariana Gheorghe nu a dat un răspuns precis. "Au fost diferite tranzacții de vânzare, unele mai scumpe, altele mai ieftine. Când cererea a fost mai mare, și prețurile au fost mai mari", a declarat CEO-ul OMV Petrom.
Impozitul de 60% pe veniturile suplimentare ale producătorilor de gaze rezultate din dereglementarea pieței de profil a fost introdus de Guvernul Ponta în 2013, pe perioadă limitată, de un an. De atunci, aplicarea lui a fost prelungită an de an, prin prorogarea cu câte 12 luni a termenelor de expirare. Ultima prelungire, valabilă până la 31 decembrie 2016, a fost decisă de Cabinetul Cioloș la finalul anului trecut.
În primele 6 luni din 2015, consumul estimat de gaze al României a scăzut cu 7% față de perioada similară a anului trecut, în special ca urmare a reducerii cererii în industria chimică și în cea energetică. În 2013 și 2014, consumul național de gaze a scăzut cu 8%, respectiv 4%.