Statul român a încasat în prima jumătate a acestui an redevențe aferente activității de producere a gazelor naturale în valoare de 432,7 milioane de lei, echivalent unui procent de 67% din totalul redevențelor încasate pe 2017, ca urmare a modificării prețului de referință din formula de calcul a redevențelor. Însă sumele încasate de stat de pe urma activității de extracție a gazelor naturale sunt aproape duble, încasărilor din redevențe adăugându-li-se și cele din impozitul special pe veniturile suplimentare rezultate din liberalizarea prețului gazelor.
Prejudiciul ar fi survenit, potrivit Curții de Conturi, ca urmare a faptului că Romgaz ar fi vândut pe piața reglementată, în perioada 2013-2015, o cantitate mai mare de gaze decât era obligată de legislația în vigoare, deci la un preț mai mic decât cele pe care le-ar fi putut obține pe piața liberă.
În plus, deputații din Comisia de Industrii au introdus în Legea energiei, la propunerea Consiliului Concurenței, obligativitatea corelativă a furnizorilor de gaze naturale de a cumpără de pe piețele centralizate, în mod transparent și discriminatoriu, 50% din cantitatea totală de gaze achiziționată în cursul unui an.
Prevederile Ordonanței de urgență 64/2016 prin care a fost liberalizat prețul gazelor la producători ar putea fi suspendate în cazul în care sunt introduse pe piața din România cantități de gaze naturale exclusiv din import, contractate de furnizori, în calitate de cumpărători, se precizează într-un document guvernamental, care prezintă amendamentele pe care Ministerul Energiei ar dori să le promoveze la adoptarea în Parlament a legii de aprobare a respectivei ordonanțe.
Producătorii români de gaze naturale sunt în prezent impozitați pentru venituri pe care nu le realizează, după ce Agenția Națională pentru Resurse Minerale (ANRM) a impus calculul redevențelor datorate de producători statului la un preț de referință calculat în funcție de cotația medie a gazelor la hub-ul austriac de la Baumgarten, semnificativ mai mare decât cea de pe piața românească, a declarat președintele Asociației Române a Companiilor de Explorare și Producție Petrolieră (ROPEPCA), Harald Kraft.
Curtea Constituțională a României (CCR) a respins sesizarea depusă de un număr de 56 de deputați PNL prin care aceștia reclamau că permanentizarea impunerii impozitului de 60% sau 85%, în funcție de preț, pe veniturile suplimentare obținute de producătorii interni de gaze naturale, ca urmare a dereglementării prețurilor de vânzare către furnizori, încalcă legea fundamentală
Bursa Română de Mărfuri (BRM) își exprimă consternarea în legătură cu amendamentele introduse de Comisia de Industrii a Camerei Deputaților în Legea energiei electrice și a gazelor naturale, prezentate în exclusivitate de Profit.ro, arătând că acestea, practic, naționalizează serviciile oferite de bursă, într-un profund dispreț față de legislația europeană și națională pe baza căreia compania a fost licențiată.
Toate tranzacțiile de pe piața angro a gazelor naturale vor fi administrate de către un singur operator, iar producătorii de gaze vor fi obligați să-și comercializeze întreaga producție pe piața centralizată, a decis comisia a Camerei Deputaților, modificând substanțial Ordonanța de Urgență 64 a Guvernului.
Afirmațiile care mai apar în mediul public potrivit cărora producătorii de țiței și gaze din România obțin profituri prea mari și plătesc taxe prea mici constituie "fake news" (știri false), câștigul total al Guvernului român de pe urma industriei de hidrocarburi fiind printre cele mai mari din Europa, a declarat, la Profit Energy.forum, președintele ales al Asociației Române a Companiilor de Explorare și Producție Petrolieră (ROPEPCA), Harald Kraft.
Politicienii par a considera că reglementarea tranzacționării gazelor ar trebui să fie similară celei de pe piața energiei electrice, liberalizată deja. Experții atrag însă atenția că, în pofida similitudinilor existente, cele două piețe au particularitățile lor.
Întrebată dacă s-au majorat prețurile de vânzare a gazelor de către producători către furnizori după liberalizarea de la 1 aprilie, Mariana Gheorghe nu a dat un răspuns precis. "Au fost diferite tranzacții de vânzare, unele mai scumpe, altele mai ieftine. Când cererea a fost mai mare, și prețurile au fost mai mari", a declarat CEO-ul OMV Petrom.
În pofida liberalizării prețului gazelor la producători, care nu va mai fi reglementat de stat, ANRE, care reglementează în continuare prețul gazelor destinate consumatorilor casnici, a decis micșorarea acestora pentru clienții celor doi mari furnizori, E.On Energie România și Engie România.
Prețul gazului achiziționat de furnizori de la producători va fi liberalizat din aprilie, consumatorii urmând să fie afectați. Prețul gazelor pentru populație va fi în continuare reglementat, însă liberalizarea va avea un impact și asupra facturii. Cu cât va crește factura în anii următori? Profit.ro răspunde întrebărilor privind dereglementarea prețului gazelor la producători de la 1 aprilie.
Au mai rămas 11 zile până la data la care ar trebui eliminate prețurile reglementate la gazele vândute de producători pentru alimentarea consumatorii casnici, potrivit unei ordonanțe de urgență a Guvernului Cioloș, aflată în prezent în dezbatere în Parlament. Cu toate acestea, dereglementarea prețului gazelor la producători nu este sigură, mai mulți parlamentari, dar mai ales principalii distribuitori și furnizori de gaze, opunându-se liberalizării.
Producătorii și furnizorii de gaze naturale vor fi obligați, în perioada 1 decembrie 2016 - 31 decembrie 2017, să încheie contracte doar pe piețele centralizate din România, transparent și nediscriminatoriu, în conformitate cu reglementările emise de ANRE, prevede o ordonanță de urgență adoptată astăzi de Guvern și care modifică Legea energiei electrice și a gazelor naturale.
Impozitul de 60% pe veniturile suplimentare ale producătorilor de gaze rezultate din dereglementarea pieței de profil a fost introdus de Guvernul Ponta în 2013, pe perioadă limitată, de un an. De atunci, aplicarea lui a fost prelungită an de an, prin prorogarea cu câte 12 luni a termenelor de expirare. Ultima prelungire, valabilă până la 31 decembrie 2016, a fost decisă de Cabinetul Cioloș la finalul anului trecut.
În primele 6 luni din 2015, consumul estimat de gaze al României a scăzut cu 7% față de perioada similară a anului trecut, în special ca urmare a reducerii cererii în industria chimică și în cea energetică. În 2013 și 2014, consumul național de gaze a scăzut cu 8%, respectiv 4%.