Este anticipat și că Mugur Isărescu va obține cel mai probabil un nou mandat în fruntea BNR, al șaptelea.
BCR vede o creștere economică mai mică în acest an, după ce Statistica a anunțat datele semnal pentru trimestrul 4 din 2023. Chiar dacă economia a crescut cu 2% pe tot anul, în preajma dinamicii estimate de analiștii chestionați de Bloomberg, în termeni secvențiali economia s-a contractat cu 0,4% în T4, în timp ce analiștii așteptau o creștere. Pe de altă parte, dinamica anuală din ultimul trimestru al anului trecut a fost peste așteptări. ING crede că cea mai mare problemă este că ratele de creștere de 4-5%, care erau la ordinea zilei în anii trecuți, s-ar putea să nu revină prea curând.
Banca Națională a României trimite semnale clare că se așteaptă la noi majorări de fiscalitate care să reducă deficitul bugetar în perioada următoare, fără să precizeze însă un calendar, în contextul în care economia este așteptată să decelereze „vizibil mai pronunțat” în acest an și să se redreseze „doar ușor” în 2024, când va trece însă pe o poziție de creștere sub potențial.
Economia României a încetinit puternic în trimestrul al treilea, mai mult decât așteptau piețele, iar analiștii se uită cu pesimism la dinamica viitoare, dar și cu scepticism la datele „greu de explicat” și de o calitate „cel puțin slabă” publicate de Statistica oficială, cu mari discrepanțe între seria brută și cea sezonieră. Totodată, scăderea inflației nu convinge și de la 1 ianuarie sunt așteptate noi creșteri de prețuri ca urmare a majorării taxelor și accizelor, ceea ce ar putea întârzia scăderea dobânzilor.
Economiștii băncilor au început să taie din prognozele de creștere economică pentru 2024, una dintre cauze fiind măsurile fiscale anunțate pentru reducerea deficitului bugetar, cuplate cu o cerere externă redusă și o dinamică mai mică a consumului intern.
Statistica a confirmat încetinirea creșterii economice în al doilea trimestru, cu înjumătățirea ratei anuale la 1,1%. Consumul a luat-o la vale și a dus și creșterea în jos, în timp ce investițiile publice, finanțate preponderent cu fonduri europene, au fost cele care au contribuit cel mai mult la dinamica pozitivă.
ING Bank a tăiat un punct procentual din prognoza de creștere a Produsului Intern Brut pentru acest an, după ce Statistica a anunțat datele semnal pe trimestrul al doilea, care arată o nouă scădere abruptă a dinamicii anuale la 1,1%, în condițiile unor revizuiri ale cifrelor publicate anterior. BCR menține prognoza, dar atrage atenția cu privire la discrepanțele între datele ajustate sezonier și seria brută și se așteaptă la noi revizuiri.
Banca Națională a României se așteaptă la presiuni pe creșterea salariilor atât în privat, cât și la stat, pe fondul deficiențelor din piața muncii, arată minuta celei mai recente ședințe de politică monetară. Pe de altă parte, prognozele BNR privind o încetinire moderată a economiei au fost deja contrazise de cele mai recente date publicate de Statistică. Cursul de schimb stă sub pericolul deficitului extern, precum și sub cel al incertitudinii scăderii deficitului fiscal, mai arată banca centrală.
Comisia Europeană a majorat estimarea de creștere pentru economia României în acest an, de la 2,5% la 3,2%, potrivit prognozei de primăvară.
Divizia de cercetare a Băncii Comerciale Române a redus substanțial prognoza de creștere economică pentru anul în curs și pentru următorul, după ce Institutul Național de Statistică a venit cu o nouă revizuire amplă a datelor de creștere din trimestrele anterioare. Economistul șef al BCR arată că datele cu frecvență ridicată sunt în contradicție cu creșterea oficială a economiei din trimestrul al treilea.
Comisia Națională de Strategie și Prognoză a îmbunătățit estimarea de creștere economică a României pentru anul 2022, de la 3,5% anterior (prognoza din vară) la 4,6%, dar a înrăutățit așteptările pentru anul următor la 2,8%, față de 3,7% anterior. Estimarea pentru 2023 va fi folosită de către Ministerul Finanțelor pentru a pregăti proiectul de buget în perioada următoare.
Grupul bancar austriac Erste și-a revizuit puternic în urcare prognoza privind creșterea economiei României în acest an, după performanțele peste așteptări din primul trimestru, dar și în urma recalculării datelor de către Statistică.
Comisia Europeană a revizuit din nou în creștere puternică prognoza privind evoluția economiei românești în acest an.
Erste a revizuit puternic în urcare estimarea de creștere pentru economia României în acest an, pe fondul datelor peste așteptări din primul trimestru.
Fondul Monetar de Investiții (FMI) a majorat estimarea de creștere a economiei mondiale pentru acest an, anticipând că măsurile de stimulare și campania de vaccinare ar putea atenua, cel puțin deocamdată, efectele economice ale pandemiei.
Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) a revizuit puternic în scădere previziunile pentru economia românească în acest an, în contextul pandemiei, și estimează acum o contracție de 4%. În toamnă, BERD estima o creștere de 3,2% pentru economia României.
Guvernul anunță o recesiune minoră în 2020 ca urmare a efectelor pandemiei globale. Scăderea de doar 1,9% a PIB în acest an estimată de Comisia de Prognoză se bazează pe o rezistență bună a tuturor ramurilor economice și o păstrare a consumului la nivelul din 2019. Salariile românilor ar urma să crească în continuare în acest an și numărul de șomeri va crește nesemnificativ, Guvernul estimând că vor fi protejate locurile de muncă a celor peste un milion de angajați cu contractele deja suspendate sau trimiși în șomaj tehnic.
Banca Mondială estimează că economia României va continua să crească în 2020, în pofida impactului generat de pandemia de coronavirus, însă avertizează că riscul unei recesiuni este ridicat, în special din cauza înrăutățirii climatului extern.
ING Bank estimează că economia se va contracta cu 6,6% în 2020, după un trimestru 2 foarte dur ca urmare a măsurilor împotriva epidemiei de coronavirus și o creștere accelerată în a doua parte a anului. Economia ar urma să recupereze parțial pierderile în 2021, dar revenirea în “V” este mai puțin pronunțată decât se aștepta. Deficitul bugetar ar urma să explodeze aproape de 8% din PIB.
ING Bank a revizuit puternic în urcare prognoza privind creșterea economiei României în 2020, de la 2,7% la un avans de 3,6%, după datele peste așteptări referitoare la evoluția de anul trecut.
Comisia Europeană a revizuit în urcare estimările privind avansul economiei României în 2020 și 2021, însă a avertizat asupra riscurilor la adresa creșterii generate de politicile fiscale expansioniste. Impreviziunile legislative sau adâncirea abruptă a deficitului pot afecta, de asemenea, mediul investițional și economic.
Comisia Națională de Prognoză a rectificat în scădere de la 5,5% la 4% estimarea de creștere economică pentru 2019 și de la 5,7% la 4,1% pentru 2020. Pe de altă parte, estimările privind deflatorul PIB au fost majorate, ceea ce înseamnă că produsul intern brut nominal va fi mai mare decât se estima, ca urmare a efectului inflației.
Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) a majorat miercuri prognoza de creștere a economiei românești pentru acest an la 4%.
Economiile din Europa Centrală și de Est au rezistat relativ bine la stagnarea producției din Germania. Dar dacă perspectivele se înrăutățesc, România ar fi cea mai prost plasată în regiune să facă față unei încetiniri semnificative sau a unei contracții în mediul extern, ca urmare a poziției fiscale proaste, dar și a poziției în lanțul de producție cu Germania, arată un raport ING.
Banca Mondială a revizuit puternic în creștere prognoza de creștere a economiei românești pentru acest an, la 4,2%.