Indicatorii macro-economici ai României arată cel mai rău din regiune și autoritățile ar avea la dispoziție cele mai puține unelte să întâmpine o contracție economică la nivel global, arată un raport al ING Bank. Problemele României vin din cheltuielile guvernamentale ridicate și din poziția externă dezechilibrată, ceea ce lasă puțin loc de manevră într-o perioadă cu patru rânduri de alegeri și cu un leu sub presiune, consideră analiștii băncii olandeze.
Creșterea economică își va continua decelerarea și va scădea sub potențial în acest an, potrivit ING Bank, care a tăiat prognoza pe 2019 la cel mai redus nivel din ultimii 7 ani, pe fondul unei cereri mai slabe. ING se așteaptă și la o inflație mai ridicată, și la un leu mai slab în acest an, inclusiv ca urmare a măsurilor fiscale recente.
Economia României a crescut în termeni lunari cu 1,9%, în trimestrul 3, și cu 4,3%, în termeni anuali, potrivit datelor semnal prezentate de Institutul Naționale de Statistică. Avansul economic a surprins piața, care se aștepta la o creștere mai slabă, așa că prognozele încep să fie revizuite în sus, după ce au fost trase în jos anterior.
Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP) a redus de la 5,5% la 4,5% estimarea privind creșterea produsului intern brut în 2018 în noua proiecție de toamnă. Pe de altă parte, PIB nominal a fost revizuit din nou în sus, pe baza estimărilor că economia va fi mai inflaționistă în acest an decât în prognoza anterioară.
Economia României va continua creșterea în 2018, însă într-un ritm mult mai redus decât cel de anul trecut, în timp ce dezechilibrele se vor accentua. Deficitul bugetar va depăși limita impusă de tratatele europene, cel de cont curent se va adânci, iar leul se va deprecia în continuare față de euro. Salariile vor crește cu o viteză mult mai redusă decât în ultimii doi ani, în timp ce inflația va accelera. Românii vor plăti rate mai mari la bănci și statul se va împrumuta mai scump, ca urmare a creșterii dobânzilor, arată previziunile Erste Group Research, realizate de echipa de economiști a BCR.
Comisia Națională de Prognoză (CNP) estimează o creștere economică de 5,5% în 2018 și un avans de 6,1% în acest an, revizuită în sus față de ultimele estimări. Comisia vede și un PIB nominal mai mare anul viitor față de prognoza anterioară, ceea ce permite guvernului să angajeze cheltuieli mai mari în proiectul de buget. Totodată, datele privind salariile brute pe anul viitor sunt trecute cu o majorare foarte mare, incluzând transferul contribuțiilor sociale la angajat, prevăzute în proiectul de modificare a Codului Fiscal, deși până acum Guvernul nu a adoptat modificări în acest sens și nici nu a prezentat o variantă care să oblige angajatorii să majoreze salariile brute ale angajaților pentru a nu scădea netul.
Banca Mondială a majorat prognoza de creștere economică a României în acest an, de la 4,4%, cât estimase în iunie, la 5,5%. Estimarea de creștere economică pentru 2017 rămâne însă ușor sub cea a Guvernului, de 5,6%.
Erste Group a revizuit de la 5,1% la 5,5% prognoza pentru creșterea produsului intern brut în 2017, după datele semnal bune publicate azi de Statistică pentru prima jumătate a anului, care arată un avans economic de 5,9% în termeni anuali, dar o decelerare în termeni trimestriali. Analiștii grupului austriac au mai schimbat în sus prognoza și în luna iunie, de la 4,3%, și se așteaptă la o scădere semnificativă a ritmului de creștere în a doua parte a anului.
Banca Națională a României folosește o prognoză de creștere economică între 4 și 5% pentru 2017 în modelele sale de analiză, spune guvernatorul Mugur Isărescu, care menționează că cifra exactă e confidențială.
Ministerul Finanțelor ar fi trebuit să construiască bugetul pe 2017 conform estimării de creștere economică anunțată de Comisia de prognoză în toamnă, de 4,3%, și nu de 5,2%, indicator publicat de instituție abia pe 20 ianuarie și care coincide cu cel prevăzut de PSD în programul economic făcut cu câteva luni în urmă, arată Florin Cîțu, vicepreședinte PNL Comisia buget-finanțe Senat.
Comisia Națională de Prognoză (CNP) a revizuit în urcare, de la 4,2% până la 4,8%, estimarea oficială de creștere economică pentru acest an, după evoluția mult peste estimări din prima jumătate a acestui an, arată prognoza preliminară de toamnă realizată de instituție. CNP a revizuit puternic în urcare și prognoza de deficit de cont curent, chiar dacă a menținut estimările privind exporturile și importurile.
Economia României va crește cu rate apropiate de 4% în următorii trei ani, arată ultima prognoză a Băncii Mondiale. Instituția indică o creștere economică mai mare pentru România, în condițiile în care estimează o creștere mai lentă a economiei globale.
Capitala se apropie de media UE și în termeni nominali la produsul intern brut pe cap de locuitor, cu o creștere de 1.400 de euro în 2016, arată Comisia de Prognoză. Disparitățile la nivelul țării sunt, însă, foarte ridicate.
Comisia Europeană (CE) a revizuit în urcare puternică estimările privind creșterea economică a României, la 3,5% pentru 2015 și 4,1% pentru 2016, economia urmând să fie sprijinită de măsurile de relaxare fiscală, potrivit prognozei de toamnă a Comisiei. În primăvară, proiecțiile CE indicau un PIB mai mare cu 2,8% în acest an și cu 3,3% în 2016.
Fondul Monetar Internațional (FMI) a revizuit în urcare puternică estimările privind creșterea economică a României pentru 2015 și 2016, anticipând un avans al Produsului Intern Brut de 3,4% în acest an și de 3,9% în 2016.
Fondul Monetar Internațional (FMI) va înrăutăți probabil prognoza de creștere a economiei mondiale din cauza încetinirii piețelor emergente, a afirmat directorul general al FMI, Christine Lagarde, într-un interviu acordat publicației franceze "Les Echos".