Banca Națională a României a rectificat prognoza de inflație în creștere de la 9,6% la 12,5% la finele anului curent și de la 3,2% la 6,7%sfârșitul lui 2023.
Banca Centrală Europeană (BCE) a redus prognoza de creștere pentru economiile din zona euro, în contextul războiului din Ucraina, și a majorat puternic estimările privind evoluția inflației, care nu este așteptată să revină sub nivelul țintit mai devreme de 2024.
Banca Națională a României vede o economie în încetinire, dar o inflație în creștere în perioada următoare. Vinovate de creșterea generalizată a prețurilor sunt șocurile de ofertă, mai ales din partea energiei. Poziția externă a României s-a deteriorat în continuare și o creștere mai rapidă a dobânzilor la nivel global și conflictul dintre Rusia și Ucraina ar putea duce la deprecierea leului.
Rata anuală a inflației a ajuns la sfârșitul lui 2021 la 8,2%, cel mai ridicat nivel din ultimul deceniu. Scumpirea energiei a jucat un rol important, dar și inflația de bază a crescut peste așteptări. Prețurile de consum ar putea ajunge la o rată de creștere de două cifre în primăvară fără măsurile administrative pentru stăvilirea prețurilor la electricitate și gaze, avertizează ING Bank.
Rata anuală a inflației a ajuns la 5,3% în august, peste așteptările analiștilor. Prețurile de consum au crescut mai ales în rândul mărfurilor nealimentare, ca urmare a scumpirii energiei cu 22% față de anul trecut.
Luna trecută, guvernatorul Mugur Isărescu remarca, cu satisfacție, faptul că România nu mai este campioană la inflație în UE, dar situația s-a schimbat rapid.
Rata anuală a inflației a ajuns la 5% în iulie de la 3,9% în iunie, ca urmare a scumpirii abrupte a gazelor naturale, electricității și combustibililor.
Banca Națională a României a majorat de la 4,1% la 5,6% estimarea de inflație la finele acestui an și de la 3% la 3,4% estimarea pentru anul viitor. Guvernatorul Mugur Isărescu indică creșterile de prețuri din energie drept principale responsabile pentru estimarea mai ridicată și admite că cifrele nu arată “chiar frumos”.
Rata anuală a inflației a surprins din nou negativ în iunie și a fost aproape de 4%. Nu numai că inflația e în afara țintei băncii centrale, dar prognoza BNR pentru finele anului s-ar putea dovedi prea optimistă, mai ales că urmează noi creșteri de prețuri la electricitate și gaze. Analiștii se așteaptă ca BNR să vină cu un control mai strict al lichidității în perioada următoare și să fie ultima bancă centrală din regiune care să ridice dobânda cheie, însă unii dintre ei estimează că rata de referință ar putea fi majorată încă din acest an.
Comisia Europeană a revizuit din nou în creștere puternică prognoza privind evoluția economiei românești în acest an.
Erste a revizuit puternic în urcare estimarea de creștere pentru economia României în acest an, pe fondul datelor peste așteptări din primul trimestru.
Economia României va crește mai rapid în acest an comparativ cu avansul preconizat anterior, susținută de consumul privat și investițiile în construcții, potrivit Comisiei Europene.
Fondul Monetar de Investiții (FMI) a majorat estimarea de creștere a economiei mondiale pentru acest an, anticipând că măsurile de stimulare și campania de vaccinare ar putea atenua, cel puțin deocamdată, efectele economice ale pandemiei.
Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) a revizuit puternic în scădere previziunile pentru economia românească în acest an, în contextul pandemiei, și estimează acum o contracție de 4%. În toamnă, BERD estima o creștere de 3,2% pentru economia României.
Guvernul anunță o recesiune minoră în 2020 ca urmare a efectelor pandemiei globale. Scăderea de doar 1,9% a PIB în acest an estimată de Comisia de Prognoză se bazează pe o rezistență bună a tuturor ramurilor economice și o păstrare a consumului la nivelul din 2019. Salariile românilor ar urma să crească în continuare în acest an și numărul de șomeri va crește nesemnificativ, Guvernul estimând că vor fi protejate locurile de muncă a celor peste un milion de angajați cu contractele deja suspendate sau trimiși în șomaj tehnic.
Banca Mondială estimează că economia României va continua să crească în 2020, în pofida impactului generat de pandemia de coronavirus, însă avertizează că riscul unei recesiuni este ridicat, în special din cauza înrăutățirii climatului extern.
ING Bank estimează că economia se va contracta cu 6,6% în 2020, după un trimestru 2 foarte dur ca urmare a măsurilor împotriva epidemiei de coronavirus și o creștere accelerată în a doua parte a anului. Economia ar urma să recupereze parțial pierderile în 2021, dar revenirea în “V” este mai puțin pronunțată decât se aștepta. Deficitul bugetar ar urma să explodeze aproape de 8% din PIB.
Erste a revizuit în scădere, pentru a doua oară într-un interval de o săptămână, estimările privind creșterea economiei României în acest an, pe fondul creșterii riscului de recesiune în zona euro, în contextul epidemiei de coronavirus.
ING Bank a revizuit puternic în urcare prognoza privind creșterea economiei României în 2020, de la 2,7% la un avans de 3,6%, după datele peste așteptări referitoare la evoluția de anul trecut.
Comisia Europeană a revizuit în urcare estimările privind avansul economiei României în 2020 și 2021, însă a avertizat asupra riscurilor la adresa creșterii generate de politicile fiscale expansioniste. Impreviziunile legislative sau adâncirea abruptă a deficitului pot afecta, de asemenea, mediul investițional și economic.
Comisia Națională de Prognoză a rectificat în scădere de la 5,5% la 4% estimarea de creștere economică pentru 2019 și de la 5,7% la 4,1% pentru 2020. Pe de altă parte, estimările privind deflatorul PIB au fost majorate, ceea ce înseamnă că produsul intern brut nominal va fi mai mare decât se estima, ca urmare a efectului inflației.
Comisia Europeană a revizuit în urcare estimarea privind creșterea economiei României în 2019, de la 3,3% la 4,1%, potrivit prognozei de toamnă.
Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) a majorat miercuri prognoza de creștere a economiei românești pentru acest an la 4%.
Economiile din Europa Centrală și de Est au rezistat relativ bine la stagnarea producției din Germania. Dar dacă perspectivele se înrăutățesc, România ar fi cea mai prost plasată în regiune să facă față unei încetiniri semnificative sau a unei contracții în mediul extern, ca urmare a poziției fiscale proaste, dar și a poziției în lanțul de producție cu Germania, arată un raport ING.
Banca Mondială a revizuit puternic în creștere prognoza de creștere a economiei românești pentru acest an, la 4,2%.