Împrumuturile programate de Ministerul Finanțelor la începutul săptămânii au atras puțină cerere de la investitori – o licitație a fost anulată. Randamentele au continuat să crească pe toate scadențele depășind maximele ultimului deceniu. România plătește în continuare cele mai mari dobânzi la datoria suverană din regiune, însă Ungaria a ajuns aproape la același nivel, în timp ce costurile Poloniei au crescut de aproape șase ori față de acum un an.
Integrisoft Solutions, furnizor de aplicații și soluții software pentru administrația publică, și-a majorat afacerile cu 39% anul trecut, la 24,9 milioane de lei.
Ministerul Finanțelor a emis obligațiuni în valută de 259,5 milioane de euro pe piața internă la un randament mediu de 1,94% pe an, cel mai mare de după 2012 pentru un astfel de împrumut. Anul trecut guvernul încă împrumuta la dobânzi negative în euro.
Ministerul de Finanțe ar trebui să se concentreze pe construcția și execuția unui program de consolidare fiscal-bugetară, astfel încât să stabilizeze datoria publică, a susținut, la PROFIT NEWS TV, Daniel Dăianu, Președintele Consiliului Fiscal, în contextul în care datoria publică a depășit pentru prima dată pragul de 50% din PIB, în primele două luni din an.
Îndatorarea statului a trecut pentru prima dată de de pragul de 50%, în ianuarie și februarie, potrivit datelor publicate acum de Ministerul finanțelor pentru cele două luni. Depășirea pragului de 50% în ce privește îndatorarea, presupune ca Guvernul să prezinte în cel mai scurt timp un program pentru reducerea ponderii datoriei în PIB, urmând ca programul să cuprindă și măsuri care determină înghețarea cheltuielilor totale privind salariile din sectorul public.
Decizia Băncii Naționale a României de a majora rata cheie s-a văzut imediat în piața financiară. Rata la depozitele interbancare, pe baza căreia se calculează IRCC, a sărit imediat la 4%, în timp ce cotațiile ROBOR și-au continuat creșterea. Statul s-a împrumutat mai scump, costurile de finanțare revenind din nou pe creștere.
Ministerul Finanțelor publice a împrumutat 222 de milioane de lei pe 14 ani la o dobândă de aproape 6,5% pe an. Este cel mai mare randament plătit pentru un împrumut de după 2012.
Cheltuielile guvernului cu dobânzile s-au majorat exponențial în ultimii trei ani, de la 11,6 miliarde de lei în 2019, la 17,46 miliarde de lei la finalul lui 2021. Pentru anul curent, Valentin Tătaru, economistul șef al ING Bank, estimează că vor depăși pragul de 20 de miliarde de lei.
Rihanna analizează lansarea unei oferte publice inițiale pentru compania de lenjerie intimă Savage X Fenty, la o evaluare de aproximativ 3 miliarde de dolari.
Dobânzile pe termen lung plătite de România pentru finanțarea în lei și-au accelerat creșterea în contextul aversiunii la risc aduse de agresiunea rusească din Ucraina. Randamentele la 10 ani sunt de mai bine de două ori mai mari decât erau în urmă cu un an și au atins cel mai ridicat nivel al ultimilor 9 ani.
Invazia Ucrainei de către Rusia a dus la turbulențe în piețele financiare internaționale. La București costurile de împrumut ale statului au crescut abrupt pe toate scadențele, mai ales pe termen mediu și lung și sunt foarte aproape de nivelurile înregistrate la vârful crizei COVID. O licitație a Ministerului de Finanțe a eșuat după ce ofertele au fost respinse ca urmare a dobânzilor prea ridicate.
Ministrul francez al Economiei și Finanțelor, Bruno Le Maire, a apreciat ca fiind "învechite" regulile europene care ghidează datoria publică a statelor membre, notează AFP.
Ministerul Finanțelor a emis prima datorie din 2022 prin două serii de obligațiuni pe termen mediu și lung. După perioada de reducere a dobânzilor din luna decembrie, randamentele au început din nou să crească.
Reddit, platforma de social media care a contribuit la raliul așa-numitelor acțiuni “meme” de la începutul anului, a depus documentele în vederea listării la bursă.
Randamentele titlurilor de stat în lei au scăzut consistent pentru prima oară în ultima jumătate de an, când fiecare licitație a Finanțelor a adus creșterea costurilor cu datoria publică.
Indicatorul datorie guvernamentală reprezintă 48,5% din PIB, sub plafonul de 60% stabilit prin Tratatul de la Maastricht, la finalul lunii septembrie, conform unui comuniat al Ministerului Finanțelor (MF).
Guvernul a împrumutat bani la costuri în creștere din nou, chiar dacă astăzi a fost anunțată oficial încheierea crizei politice. Randamentele la titlurile pe 10 ani au ajuns la cel mai ridicat nivel de după martie 2014. BNR a continuat operațiunile de piață și a atras depozite de 1,5 miliarde de lei de la bănci.
Ministerul Finanțelor a împrumutat 544 de milioane de lei la randamente în creștere puternică printr-o nouă emisiune de obligațiuni pe șapte ani și jumătate. Costurile de împrumut în lei ale celui mai solvabil debitor au crescut pe toate scadențele - au depășit nivelul de dinaintea crizei COVID precum și vârful din timpul guvernelor PSD și se apropie de pragurile de acum 8 ani, când dobânda cheie era însă mult mai ridicată.
Perioada dobânzilor mici s-a terminat pentru Ministerul Finanțelor înainte ca acest lucru să fie proclamat oficial și de banca centrală. Obligațiunile scadente în octombrie 2034 au fost adjudecate în piață la cel mai ridicat randament de când au fost lansate în circulație, depășind nivelul maxim anterior de la finele lui 2019.
Compania Publică de Electricitate a Greciei (PPC) intenționează să se extindă în România și Bulgaria și să intre pe piața telecomunicațiilor, relatează Politic.gr, potivit Rador. Planul de transformare structurală a PPC reiese în detaliu din prospectul de majorare a capitalului social al companiei care a fost aprobat ieri de Comisia Elenă a Pieței de Capital, pentru a se deschide începând de astăzi registrul de oferte.
Ministerul Finanțelor a împrumutat 600 de milioane de lei prin titluri scadente în octombrie 2030. Costurile sunt în creștere marcantă față de licitațiile din lunile precedente.
Ministerul Finanțelor a respins toate ofertele pentru obligațiunile scadente în ianuarie 2028 din cauza randamentelor prea mari cerute de investitori, deși cererea a fost una bună.
România rămâne în criză politică, acompaniată puternic de cea declanșată de pandemia de coronavirus care a poziționat țara în topul Europei ca număr de infectări. Dacian Cioloș a eșuat, previzibil, să își instaleze Guvernul, iar statul rămâne pradă unui joc politic, la acest moment fără o perspectivă clară.
Veștile bune de la agențiile de rating nu s-au văzut deloc în costurile de împrumut. Ministerul Finanțelor n-a reușit să împrumute vreun leu prin titlurile scadente în 2036, în timp ce la licitația pentru titlurile pe 7 ani randamentul a crescut cu un punct procentual față de luna trecută. Pe de altă parte, lichiditatea dă semne de revenire în piață – azi Banca Națională a României a atras 1 miliard de lei la licitația săptămânală.
Datoria statului a crescut cu 5 miliarde de lei în luna august și a ajuns la 550,3 miliarde de lei, de la 545,3 miliarde lei în iulie, potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor. Îndatorarea, ponderea în PIB a datoriei, și-a reluat creșterea în august, de la 49,3% în iulie, și a ajuns la 49,7%. În iulie, îndatorarea a scăzut de la 49,5% în iunie, chiar dacă suma datorată a urcat cu 19,3 miliarde de lei. Evoluția a venit din majorarea PIB nominal pentru ultimele patru trimestre, bază la care se calculează îndatorarea.