Toamna aceasta este un moment interesant pentru noi și, ținând cont de alegerile prezidențiale, e greu de spus că mizele electorale puteau fi mai mari în acest an. Ne uităm cu toții la candidați, vedem dacă au de spus ceva care să ne atragă atenție, devenim experți în sondaje, însă, în sinea noastră, știm că esența este în altă parte. Miza cu adevărat câștigătoare a lui 2024 este în fapt direcția în care va merge România în următorii ani, propunând ceva nou: un echilibru între coerență, stabilitate și ambiție.
În România de astăzi, un lucru este ușor de remarcat: acumulăm o frustrare semnificativă față de capitalul străin, care domină o mare parte din (povestea despre) economia noastră. În același timp, nu reușim să creștem suficient de mult și de rapid gradul de ambiție necesar pentru a stimula dezvoltarea capitalului autohton. Discutam dar nu ne organizam. Avem povești de succes, avem antreprenori locali care au construit cu multă muncă, onestitate și creativitate, dar, de multe ori, povestea lor se încheie la granițele României sau cel mult vorbind despre exporturi.
În momentul de față, în societatea românească, suntem într-un deceniu în care ajungem la limitele unui model economic bazat pe taxe mici, salarii mici și fonduri europene. Marea provocarea devine tranziția către ceea ce se va întâmpla după 2028-2029.
Cu schimbarea recentă de leadership de la mijlocul lunii mai, tot mai mulți se uită cu atenție la ce se întâmplă în Singapore. Pe scurt, în mai puțin de șase decenii de independență, Singapore a reușit să se transforme dintr-o societate subdezvoltată într-un hub global al afacerilor, tehnologiei și inovației printr-o combinație (mai ușor sau mai greu de replicat, rămâne de discutat) de factori cheie. Într-un moment în care discutăm tot mai mult despre care trebuie să ne fie pașii în anii următori, adoptarea unor elemente din acest model ar putea fi luată în considerare pentru dezvoltarea economică și socială a României.
Camera de Comerț Română din Singapore (RoCham) anunță alegerea în funcția de vicepreședinte a lui Radu Magdin. În calitate de consultant global, cu o vastă experiență în afaceri internaționale și business development, Radu Magdin aduce o expertiză solidă și valoroasă echipei de conducere.
Tot vorbim de partenerii strategici, în zona de securitate și economie dar ce învățăm de la ei? Let’s walk the talk, cum ar spune principalul partener. Vedem în ultima perioadă un narativ care prinde tot mai multă tracțiune, cel despre declinul Vestului și în special al SUA și Germaniei, ca principali exponenți.
În contextul globalizării care generează interdependența statelor la nivel mondial, capacitatea unei națiuni de a-și proiecta influența pe scena internațională este esențială pentru promovarea intereselor naționale. România, prin diversele sale resurse de soft power si cu ajutorul unor inițiative strategice de smart power, își poate extinde semnificativ amprenta globală.
Într-o încercare tardivă de a prelua conducerea NATO, președintele Klaus Iohannis, ne anunță media internaționale, s-a angajat în cursa pentru șefia Alianței pe ultima sută de metri, într-un moment în care candidatul principal, Mark Rutte, pare deja învingător, având un consistent sprijin din partea unor capitale cheie.
The ‘Educated Romania’ slogan has correctly identified a pressing problem, generated almost complete national consensus for taking urgent action – and in the end never left the talk-show studio. These days, a new slogan is taking shape in the public consciousness: “Exporting Romania”.
În lumea interconectată de astăzi, în contextul internațional mai mult decât complicat pe care îl traversăm, o prezență constantă, activă și influentă a României pe scena globală ar fi nu doar un avantaj evident, ci o necesitate. Astfel, organizarea unei „Romanian House Davos” / Casa României în cadrul World Economic Forum (Forumului Economic Mondial) de la Davos ar putea oferi o oportunitate unică pentru România de a-și evidenția, extinde și consolida rolul pe arena globală.
Some nations are born of exports, some achieve exports and some have exports thrust upon them. Romania is in the latter category.
Într-o lume din ce în ce mai volatilă, care pare mai tot timpul că ia România pe nepregătite, ne confruntăm cu o întrebare esențială: cum putem asigura stabilitatea în mijlocul unei instabilității aparent generale? Cum îi putem motiva pe oameni să-și facă planuri, când chiar lucrurile de bază pe care le știam nu pare a mai trece testului timpului? Această dilemă nu este doar teoretică sau filosofică, ci una cu implicații profunde în viața cotidiană a fiecărui cetățean.
Guvernarea nu trece deloc printr-o perioadă ușoară. Firesc, oamenii se întreabă: în ce măsura mai este credibil mesajul decidenților după ce, la finalul anului trecut și în prima jumătate a lui 2023, ni s-a spus că nu vor crește taxele și acum, în toamnă, ne-am trezit cu taxe mai mari, inclusiv prin introducerea acelui impozit pe cifra de afaceri, precum și cu măsuri de austeritate?
România de astăzi se confruntă cu provocări majore la nivel securitar și economic. Dacă urmăm îndemnul prezidențial din ultimii 9 ani și privim cu atenție și îngrijorare în jurul nostru, este evident că nu mai putem rămâne închiși în grădina proprie dacă vrem să facem față multitudinii de crize, acum și în viitor.
În acest moment, în România, la nivel public, domină două mari narative: narativul securitar, legat de implicățiile interne și regionale ale războiului din Ucraina și narativul necesității restructurării cheltuielilor publice. Concentrarea asupra lor nu este întâmplătoare: știm, într-un plan mai general, că oamenii își doresc primordial stabilitate, securitate și prosperitate. Totuși, în acest moment, acești doi piloni trebuie gestionați cu mare atenție de către guvernare.
Deși preocupările noastre imediate sunt mai degrabă fiscale, să nu uităm că povestea contează. Contează și cea de nișă cu privire la buget și cea de ansamblu, a aspirației naționale. Există un vis românesc sau ar trebui să existe?
Există astăzi provocări în creștere pentru imaginea României. Acestea includ, de exemplu, ascensiunea forțelor politice eurosceptice, care poate duce, de exemplu, la câștigarea alegerilor europarlamentare din iunie 2024 de către AUR. Într-o țară în care sprijinul, financiar și nu doar, al UE este esențial, o dimensiune importantă a profilului nostru ar fi pusă sub semnul întrebării de un astfel de eveniment. În plus, ținând cont de provocările majore din Ucraina și Republica Moldova, România va trebui să-și pună problema nu doar a felului în care își crește reziliența la crize, dar și a manierei în care sunt percepute (și, să sperăm, apreciate) eforturile sale.
Sticlă - așa trebuia să se desfășoare rotativa guvernamentală, conform discursului oficial transmis de la cel mai înalt nivel. În schimb, mai degrabă sticle s-au consumat de catre observatorii scenei politice pe fundal de nervi cetatenesti, având în vedere că nimic din ce se anunța în legătură cu schimbarea de Guvern nu s-a întâmplat. În doar câteva zile, țara a fost copleșită de anunțurile diferitelor categorii care au făcut publice diferite planuri de grevă, dincolo de nemulțumirea legitimă a profesorilor.
Imaginea unei țări este strâns legată de primul contact pe care îl au turiștii și investitorii cu aceasta, iar aeroportul principal al țării, unul dintre cele mai importante puncte de intrare, reprezintă una dintre cele mai bune cărți de vizită pentru orice țară care își dorește să se promoveze într-un mod pozitiv. Prin urmare, este esențial ca un aeroport precum Otopeni să ofere o primă impresie bună, care să promoveze țara într-un mod adecvat și să contribuie la atragerea cât mai multor turiști și investitori.
Suntem cu aproape un an înainte de startul ciclului electoral și al campaniei pentru alegerile europarlamentare. Între 2020 și 2023, pandemia a schimbat prioritățile noastre, făcându-ne să ne concentrăm pe proiecte personale și pe relațiile cu cei dragi. După 24 februarie 2022, războiul din regiunea noastră ne-a direcționat atenția către identitatea națională, făcându-ne să ne gândim mult mai mult la România și la locul nostru în regiune. În contextul procesului dificil prin care trece națiunea ucraineană, nu putem să nu ne întrebăm și noi cum am reacționa în fața unei agresiuni similare cu cea din țara vecină și cum ne-am putea apăra interesele și valorile naționale.
Analistul politic Radu Magdin susține că Rusia și-a luat măsuri din timp și a anticipat pachetele de sancțiuni care aveau să urmeze invaziei în Ucraina. Astfel că, momentan, Kremlinul poate să reziste, sprijinit și de alte state, care se opun din diferite considerente sancțiunilor impuse Rusiei de către UE.
Envisia, școală de afaceri din România pentru membrii consiliilor de administrație, și-a extins echipa cu Radu Magdin. Acesta va ocupa funcția de director de comunicare și relații publice.
Notă de start: acest text este bilingv căci prosperitatea României e legată, mai mult ca oricând acum în criză, de idei și implicare investițională atât locală cât și străină.