Compania minieră poloneză KGHM pregătește un parteneriat cu Nuclearelectrica, axat pe dezvoltarea reactoarelor nucleare modulare mici (SMR).
Mini-reactorul nuclear modular pe care compania americană NuScale vrea să-l vândă României a primit în august anul trecut certificare de proiectare și design din partea Comisiei de Reglementare în domeniul Energiei Nucleare din Statele Unite (U.S. Nuclear Regulatory Commission - NRC) cu 17 exceptări de la normele de licențiere în vigoare, scrie Bloomberg, într-o analiză în care sunt citați reprezentanți ai industriei nucleare care susțin că instituțiile de reglementare de profil nu înțeleg noile tehnologii inovative din domeniu și sunt incapabile să le evalueze.
Președintele Emmanuel Macron a anunțat că Franța va construi cel puțin 6 reactoare nucleare noi în următoarele decenii, primul urmând să fie pus în funcțiune până în 2035, va demara studii de fezabilitate pentru încă 8 și va prelungi prin retehnologizare durata de viață a unora dintre cele aflate în operare la 50 de ani, față de 40 în prezent, într-un discurs de relansare a industriei nucleare franceze, marcată de problemele tehnice și financiare ale "campionului energetic național" EDF, gigantul controlat de statul francez cu aproape 84% din acțiuni.
Legislația din Hexagon obligă EDF, cel mai mare producător de energie din Franța, să vândă celorlalți furnizori o parte din energia produsă de centralele sale nucleare, la preț reglementat, de doar 42 euro/MWh. Asta în condițiile în care, pe piața angro, cotațiile sunt în prezent de circa 250 euro/MWh, adică de 6 ori mai mari.
Guvernul a pregătit un proiect de ordonanță de urgență prin care planul de instalare în România a unei centrale nucleare compusă din mini-reactoare modulare concepute de compania americană NuScale, dar și construirea reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă, sunt incluse pe lista investițiilor energetice finanțabile prin intermediul așa-numitului Fond de Modernizare al UE, alimentat cu bani din vânzarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră (CO2).
Turbinele eoliene din România produc electricitate cât trei reactoare de dimensiunea celor de la Cernavodă, luni după-amiaza, țara noastră fiind exportator de electricitate, arată datele privind starea sistemului energetic național, prezentate în timp real pe site-ul Transelectrica.
Compania americană NuScale, controlată majoritar de către conglomeratul industrial texan Fluor Corp., care a semnat în noiembrie un acord cu Nuclearelectrica, operatorul de stat al centralei nucleare Cernavodă, în baza căruia România ar putea dezvolta prima centrală bazată pe reactoare nucleare modulare mici din Europa, le-a dezvăluit investitorilor potențial interesați de listarea sa la Bursă, preconizată pentru prima jumătate a anului viitor, că modelul său de business presupune încasarea de la clienți a 90% din veniturile aferente unui contract de construire și operare a unei unități de producție de energie înainte de punerea în funcțiune a acesteia.
Compania americană NuScale, controlată majoritar de către conglomeratul industrial texan Fluor Corp., care a semnat în noiembrie un acord cu Nuclearelectrica, operatorul de stat al centralei nucleare Cernavodă, în baza căruia România ar putea dezvolta prima centrală bazată pe reactoare nucleare modulare mici din Europa, se va lista la bursa americană Nasdaq, prin fuziune cu un vehicul juridic deja listat acolo, Spring Valley Acquisition Corp., sponsorizat de fondul de investiții Pearl Energy din Dallas.
Compania de stat Nuclearelectrica (SNN), operatorul centralei nucleare de la Cernavodă, a anunțat că proiectul construirii unităților CANDU 3 și 4 ale centralei a avansat, prin semnarea de către subsidiara de proiect Energonuclear, în cadrul etapei pregătitoare, a primului contract cu canadienii de la Candu Energy, parte a grupului SNC-Lavalin și autoritate de proiectare a unităților 3 și 4, și cu cei de la OEM Candu, producătorul original al tehnologiei. Contractul prevede servicii de inginerie pentru elaborarea și actualizarea unor documentații necesare demarării proiectului.
Comisia Națională pentru Controlul Activităților Nucleare (CNCAN), instituția de supraveghere și reglementare a sectorului din România, a discutat încă din vară cu Departamentul pentru Energie al SUA chestiuni legate de autorizarea acestor mini-reactoare, pe care CNCAN vrea să le introducă și în noua Strategie națională de Securitate și Siguranță Nucleară, care trebuie aprobată prin hotărâre de Guvern.
Reprezentantul special al președintelui SUA pe probleme climatice, John Kerry, și președintele României Klaus Iohannis au anunțat la Conferința COP-26 de la Glasgow intenția României de a construi primul reactor modular de mici dimensiuni american de acest fel, pentru a contracara criza climatică, transmite Departamentul de Stat de la Washington. Anterior, Casa Albă emisese un anunț succint pe aceeași temă.
Președintele SUA, Joe Biden, și cel al României, Klaus Iohannis, vor anunța oficial marți planuri de construire în România a primei centrale nucleare cu reactoare modulare de mici dimensiuni.
Programul de guvernare PNL-UDMR depus sâmbătă la Parlament de premierul desemnat Nicolae Ciucă prevede ca noutăți în domeniul energetic construirea unei centrale pe gaze naturale, a unei microhidrocentrale și a unei fabrici de peleți în cadrul sucursalei Paroșeni a companiei de stat Complexul Energetic Hunedoara (CEH), aflată în insolvență, precum și ideea ridicării de mini-reactoare nucleare pe locul unităților de producție de energie pe bază de cărbune care urmează să fie scoase din funcțiune potrivit angajamentelor României față de UE.
Experiențe similare destul de recente, precum și studii de specialitate în domeniu arată însă că este posibil ca acest tip de contract să nu mai fie cel mai potrivit pentru proiecte de construcție de centrale nucleare, marcate adesea de întârzieri și depășiri masive de costuri, a căror povară este suportată în cele din urmă de către statele beneficiare.
Ludovic Orban a anunțat, vineri, că Acordul Interguvernamental între SUA și România privind cooperarea în domeniul nuclear-civil a primit avizul din partea Comisiei Europene. Avizul permite autorităților române să continue demersurile în vederea semnării unui acord cu parteneri din SUA și UE pentru construirea reactoarelor 3 și 4 ale Centralei de la Cernavodă.
Guvernul României și cel al Franței au semnat o declarație de intenție privind cooperarea dintre cele două țări în domeniul nuclear civil, care vizează construcția reactoarelor 3 și 4 și retehnologizarea reactorului 1 al centralei nucleare Cernavodă, iar Nuclearelectrica a încheiat un acord în acest sens cu "omoloaga" sa Orano, fosta Areva, a declarat la Paris premierul Ludovic Orban.
Acordul va pune bazele pentru ca România să utilizeze expertiza și tehnologia SUA cu o echipă multinațională care va construi unitățile de reactor 3 și 4 ale centralei nucleare de la Cernavodă și va retehnologiza reactorul 1.
În noiembrie 2016, valoarea totală a investițiilor necesare implementării proiectului era apreciată la circa 7,2 miliarde euro. Până atunci, ultima estimare oficială a costurilor construirii reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă era de 6,5 miliarde euro și data din 2012, fiind rezultatul unui studiu de fezabilitate realizat de către Ernst&Young. Anterior, investiția era estimată la circa 4 miliarde euro. Acum, trebuie actualizat studiul de fezabilitate din 2012.
Ambasadorul Statelor Unite la București a anunțat joi că România și SUA vor semna mâine un acord integuvernamental de cooperare pentru retehnologizarea unui reactor și construirea altor două la centrala nucleară de la Cernavodă, proiect în valoare de 8 miliarde de dolari ce va beneficia de finanțare din partea agenției de credit de export a statului american, Exim Bank.
Încrederea românilor în energia nucleară, ca tehnologie curată și sigură pentru oameni și mediu, a crescut semnificativ în ultimii doi ani, întărindu-se totodată opinia potrivit căreia proiectul construirii a două noi reactoare la centrala nucleară de la Cernavodă ar trebui implementat de către statul român fără implicarea investitorilor străini, fiind mai bine ca proiectul să fie amânat până ce statul va găsi banii necesari, reiese dintr-un sondaj de opinie comandat anul acesta de către operatorul centralei, compania de stat Nuclearelectrica, sondaj ale cărui rezultate au fost consultate de către Profit.ro.
Regia Autonomă Tehnologii pentru Energia Nucleară (RATEN), aflată sub autoritatea Ministerului Economiei, a lansat o licitație pentru atribuirea unui contract de proiectare și execuție a unui compex de clădiri pe platforma nucleară de la Mioveni a Institutului de Cercetări Nucleare (ICN) din cadrul RATEN, clădiri care vor găzdui mai multe instalații și laboratoare din cadrul proiectului paneuropean de cercetare ALFRED, de testare și validare a reactoarelor nucleare din generația IV, cu tehnologie bazată pe reacția de fisiune cu neutroni rapizi.
Firma EnergoNuclear, controlată integral de compania de stat Nuclearelectrica (SNN), operatorul centralei nucleare de la Cernavodă, a lansat o procedură simplificată de achiziție publică, fără licitație electronică, pentru a contracta un consultant care să actualizeze studiul de fezabilitate pentru execuția proiectului construirii reactoarelor 3 și 4 ale centralei, studiul inițial datând din urmă cu 8 ani, respectiv din 2012.
Premierul Ludovic Orban a declarat, cu ocazia unei vizite la centrala nucleară Cernavodă operată de compania de stat Nuclearelectrica (SNN), că, "în cel mai scurt timp", vor fi semnate acorduri cu parteneri euroatlantici care să participe la proiectul construirii reactoarelor 3 și 4 ale centralei, dar și la cel de retehnologizare a reactorului 1, și a precizat, răspunzând unei întrebări din partea presei, că termenul de finalizare a acestei investiții rămâne anul 2030, același prevăzut de vechea variantă a proiectului, în care partenerul SNN era gigantul chinez de stat China General Nuclear Power.
Premierul Ludovic Orban a dispus constituirea unui Comitet de coordonare strategică pentru implementarea proiectului construirii unităților 3 și 4 de la centrala nucleară Cernavodă, operată de compania de stat Nuclearelectrica, după ruperea relațiilor cu fostul partener din cadrul proiectului, gigantul chinez de stat China General Nuclear Power Corporation.
Curtea de Conturi a decis, în urma unei acțiuni de control desfășurate în 2018 la Nuclearelectrica, că operatorul s-ar fi, cumva, autoprejudiciat prin aceea că a amplasat înspre utilizare, în perioada 2013-2016, două copiatoare și un fax din patrimoniul său la sediul acționarului său majoritar, Ministerul Energiei (actualmente al Economiei), respectiv un copiator la Facultatea de Energetică a Politehnicii din București.