Rezultatele 1 - 25 din 34 pentru "redevente gaze marea neagra"

USR propune ca impozitele și redevențele care ar urma să fie colectate de stat de pe urma eventualei exploatări comerciale a zăcămintelor românești de gaze naturale din Marea Neagră să fie distribuite către conturile individuale ale românilor participanți la fonduri de pensii private obligatorii (Pilonul II), oarecum pe model norvegian.

Peter Zeilinger, membru al directoratului OMV Petrom responsabil cu activitatea de explorare și producție de hidrocarburi, spune, într-un interviu acordat Profit.ro, că este încrezător că "rațiunea va învinge" și că problemele fiscale și de reglementare care au împiedicat până acum luarea deciziei finale de investiție în proiectul Neptun Deep, la care compania este parteneră cu americanii de la ExxonMobil, vor fi depășite prin dialog cu Guvernul.

În primăvara anului trecut, Fondul Monetar Internațional (FMI) a afirmat într-un raport public că, judecând după standardele internaționale, ExxonMobil a reușit să obțină termeni financiari extremi de favorabili în contractele sale petroliere cu Guyana și că micul stat sud-american ar trebui să își modifice legislația fiscală pentru a putea obține în viitor mai mulți bani din concesionarea resurselor sale de hidocarburi.

Agenția Națională pentru Resurse Minerale (ANRM) vrea aproape să-și dubleze numărul total maxim de posturi, de la 126 în prezent la 240, principalul argument fiind că instituția anticipează intensificarea operațiunilor petroliere derulate pe teritoriul României, ceea ce face necesară întărirea capacității administrative a ANRM.

Cel mai probabil, potențialii cumpărători de capacitate au încetat unilateral contractele de rezervare cu Transgaz ca urmare a incertitudinii generate de neluarea deciziei finale de investiție în proiect, determinată de adoptarea cu întârziere și într-o formă nemulțumitoare pentru petroliști a Legii offshore.

Legea offshore a fost promulgată de președintele Klaus Iohannis și urmează să intre în vigoare. Potrivit calculelor, statul ar încasa, pe toată perioada de exploatare a zăcămintelor de gaze din Marea Neagră, circa 35% din totalul veniturilor rezultate din vânzarea acestor gaze, respectiv 13,52 miliarde dolari, iar companiile petroliere - 18,18 miliarde dolari, adică 65%. În această ultimă variantă, limita maximă a deductibilității investițiilor companiilor este de 30% din impozitul pe veniturile suplimentare datorat.

Acordul petrolier inițial privind perimetrul Neptun Deep a fost încheiat în anul 2000, titulari fiind atunci compania franceză Elf Aquitaine (transformată ulterior în Total) și Petrom, pe atunci deținută integral de statul român. Ulterior, în 2008, participația francezilor a fost preluată de americanii de la ExxonMobil, care sunt în prezent și operatori ai concesiunii.

El a fost întrebat despre amânarea deciziei de investiție în proiectul Neptun Deep, pe fondul nemulțumirii exprimate anterior de Rainer Seele cu privire la obligația prevăzută de Legea offshore ca 50% din cantitatea de gaze livrată anual din producția din Marea Neagră să fie vândută pe piețele centralizate din România. Șeful OMV a părut puțin surprins de întrebare.

Clauza a fost reintrodusă în lege de plenul Camerei Deputaților la propunerea PNL și a fost sprijinită și de ALDE, UDMR și grupul minorităților naționale. PSD s-a opus inițial, însă, în cele din urmă, a cedat. Noi detalii vor fi anunțate la Profit Energy.forum, conferință organizată cu sprijinul Exxon Mobil, care va fi deschisă de ministrul Energiei, Anton Anton, și va reuni principalii jucători în domeniu.

Comisiile reunite de Industrii, Buget și Administrație ale Camerei Deputaților au aprobat astăzi prin vot raportul de specialitate asupra proiectului Legii offshore menținând amendamentele votate la precedenta ședință a acestora, din 2 octombrie, în ceea ce privește regimul fiscal al exploatării zăcămintelor de gaze naturale din Marea Neagră, care prevăd, spre nemulțumirea companiilor petroliere, majorarea semnificativă a supraimpozitării, eliminarea înghețării fiscalității pe durata acordurilor petroliere și reducerea deductibilității investițiilor.

Comisiile reunite de Industrii, Buget și Administrație ale Camerei Deputaților au aprobat astăzi prin vot raportul de specialitate asupra proiectului Legii offshore menținând amendamentele votate la precedenta ședință a acestora, din 2 octombrie, în ceea ce privește regimul fiscal al exploatării zăcămintelor de gaze naturale din Marea Neagră, care prevăd, spre nemulțumirea companiilor petroliere, majorarea semnificativă a supraimpozitării, eliminarea înghețării fiscalității pe durata acordurilor petroliere și reducerea deductibilității investițiilor.

Pentru companiile petroliere care vor să extragă gaze naturale din sectorul românesc al Mării Negre este mai important ca Legea offshore să includă o clauză de stabilitate fiscală, prin care să se prevadă că redevențele și impozitul suplimentar pe veniturile din vânzarea gazelor vor rămâne neschimbate pe toată durata acordurilor de concesiune, decât nivelul cotelor procentuale de taxare ca atare, a declarat, într-un interviu acordat Profit.ro, Dan Bădin, partener coordonator pe zona de Servicii fiscale și juridice la Deloitte România.

Înlăturarea din lege a stabilității fiscale și creșterea substanțială a taxării făcând imposibilă luarea deciziilor finale de investire în proiectele de exploatare de gaze naturale din Marea Neagră, se arată într-o scrisoare oficială adresată Parlamentului și Guvernului de către Asociația Română a Concesionarilor Offshore din Marea Neagră (ARCOMN).

Puterea guvernamentală și parlamentară vrea acum majorarea semnificativă a cotelor procentuale ale impozitului pe veniturile suplimentare ale producătorilor de gaze din Marea Neagră pentru prețuri de vânzare a gazelor care depășesc 100 lei/MWh, cota medie cu care sunt tranzacționate în prezent gazele naturale de producție internă pe piețele locale angro, după scumpirile substanțiale din ultimele 2 luni. Noile propuneri au fost avansate în Camera Deputaților, după ce, foarte recent, Senatul, cu acordul aceleiași Puteri, stabilise că nivelul de taxare va fi înghețat pe toată durata exploatărilor, iar petroliștii își vor putea deduce toate investițiile.

Cel mult o sondă de explorare din 4 forate de companiile petroliere descoperă resurse de hidrocarburi în Marea Neagră, iar costurile unui singur foraj ajung și la un sfert de miliard de dolari, potrivit studiului "Riscuri, fiscalitate, decizii de investiții în sectorul offshore de țiței și gaze naturale. Marea Neagră și România" realizat de experții Vasile Iuga și Radu Dudău.

Toate taxele și redevențele datorate de companiile care vor să extragă gaze naturale din Marea Neagră vor fi înghețate pe întreaga perioadă a acordurilor petroliere semnate cu statul român, iar acestea își vor putea deduce din baza de impunere a impozitului pe veniturile suplimentare offshore toate investițiile efectuate în perimetrele concesionate, de la intrarea în vigoare a acordurilor petroliere.

Proiectul de lege privind operațiunile petroliere offshore, vital pentru exploatarea gazelor naturale din Marea Neagră, adoptat în iulie de Camera Deputaților și trimis la reexaminare de președintele Klaus Iohannis pe fondul nemulțumirilor exprimate de companiile petroliere cu concesiuni în apele teritoriale românești cu privire la prevederile sale, a fost înregistrat săptămâna trecută la Senat în vederea reexaminării.

Departamentul pentru Afaceri Interne al SUA a analizat în primăvară reducerea redevenței pentru perimetre de mare adâncime la 12,5%, nivel similar cu al celei pentru perimetre de mică adâncime și onshore, însă în cele din urmă a decis să o mențină la 18,75%, aducând ca argumente creșterea economică, reducerea taxelor generată de reforma fiscală inițiată de președintele Donald Trump, precum și majorarea prețurilor la țiței și gaze pe piețele internaționale.

Operatorul vrea ca împrumutul în valoare totală de 186 milioane lei să fie denominat și rambursat în monedă națională, cu dobândă variabilă, dar, totodată, ca valoarea sa să poată fi convertită până la 100% la o dobândă fixă, în condițiile în care România se află în plin proces de majorare a costurilor de împrumut.

Președintele Camerei Deputaților și liderul PSD Liviu Dragnea a semnalat că singurul aspect sub care PSD nu este dispus să cedeze în privința legii offshore este acela legat de obligativitatea de vânzare în România a unei părți din gazele care ar urma să fie extrase din Marea Neagră, cu excluderea posibilității ca întreaga cantitate de gaze produsă din zăcămintele offshore românești să ia calea exportului.

Liderul PSD și președintele Camerei Deputaților Liviu Dragnea a declarat la Parlament, presat de ziariști cu întrebări despre ipoteza modificării Codului Penal "cu dedicație" pentru dosarele în care este implicat, că îl preocupă mult mai mult proiectul de lege privind operațiunile petroliere offshore din Marea Neagră și a sugerat că unele "servicii" și "interese majore" străine subminează demersul.

ExxonMobil nu a luat încă decizia finală de a trece la etapa de exploatare a zăcămintelor de gaze din blocul Neptun Deep din Marea Neagră și estimează că producția ar putea ajunge la 6,3 miliarde de metri cubi pe an, a declarat, luni, Richard Tusker, lead country manager al ExxonMobil România, citat de Agerpres.

Deputații din Comisia de Industrii și Servicii a Camerei și reprezentanții companiilor petroliere cu concesiuni offshore de gaze naturale în Marea Neagră nu au reușit să se pună de acord asupra principalelor prevederi ale proiectului de lege de reglementare a activității acestora, astfel că draftul de act normativ nu va mai fi adoptat în actuala sesiune parlamentară ordinară, care se încheie pe 1 iulie.

Licența de furnizor de gaze naturale permite furnizarea de gaze către clienți din România, prin operațiuni și tranzacții angro și cu amănuntul, atát în regim reglementat, cât și pe piața concurențială, precum și încheierea de contracte cu operatorul sistemului național de transport, Transgaz, cu operatorii de rețele de distribuție și cu cei de înmagazinare a gazelor.

Costurile de extracție a gazelor din perimetrele din România vor crește în anii următori, deoarece zăcămintele românești de uscat sunt tot mai epuizate de resurse, iar gazele care vor proveni din exploatările offshore de mare adâncime din Marea Neagră sunt mai scump de extras, ca urmare a lucrărilor și tehnologiilor speciale necesare, atenționează Sorin Gal, șeful Direcției Generale Gestionare, Evaluare și Concesionare Resurse Petrol din Agenția Națională pentru Resurse Minerale (ANRM).